Dezvoltarea sustenabilă întârzie să apară în agricultura şi satul românesc, după 25 de ani de reforme şi miliarde de euro investiţi, spune preşedintele Iohannis, într-un mesaj cu ocazia aniversării Universităţii de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca, arătând că modernizarea agriculturii este esenţială

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj cu ocazia aniversării a 145 de ani de la înfiinţarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, mesajul fiind citit de consilierul de stat Ligia Deca.

În mesajul şefului statului se arată că această instituţie, în calitate de continuator al Şcolii Superioare de Agricultură din Cluj, fondată în octombrie 1869, are o tradiţie care inspiră şi responsabilizează, iar rezultatele obţinute de-a lungul anilor de profesorii, cercetătorii şi absolvenţii Universităţii sunt dovada importanţei acordate zonei de cercetare-inovare, "un pilon" al activităţii lor şi în opinia sa, "un pilon în dezvoltarea României puternice".

"Din păcate, după 25 de ani de reforme şi miliarde de euro investiţi, dezvoltarea sustenabilă întârzie să apară în agricultura şi satul românesc. Modernizarea agriculturii şi reformarea sa ca motor de creştere economică sunt esenţiale. Pentru aceasta avem nevoie de iniţiativă privată, de mici industrii şi ferme familiale, de modernizare tehnologică şi infrastructură adecvate", continuă preşedintele.

Iohannis menţionează că, din această perspectivă, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca poate avea "un impact social semnificativ asupra evoluţiei sectorului agricol, atât la nivel naţional, cât şi regional, prin pregătirea profesioniştilor de care acest domeniu are atâta nevoie".

Preşedintele aminteşte că a anunţat de curând lansarea unei largi consultări publice pe tema educaţiei şi se declară convins că va găsi în cadrul comunităţii academice parteneri de încredere în acest demers.

"Avem nevoie de o viziune modernă, cu obiective clare, cuantificabile şi pe termen lung, de măsuri concrete şi de un cadru normativ stabil, bazat pe principii agreate şi susţinute de toţi cei implicaţi în sistemul de învăţământ, dar şi de întreaga societate. Această nouă viziune trebuie corelată cu priorităţile pe termen lung ale României, iar relansarea sectorului agricol şi specializarea inteligentă în domeniile conexe sunt esenţiale pentru acest deziderat", se mai arată în mesajul preşedintelui Iohannis.

 

Sursa: http://www.mediafax.ro/politic/iohannis-modernizarea-agriculturii-si-reformarea-sa-ca-motor-de-crestere-economica-sunt-esentiale-14844353

Proiectul care introduce obligativitatea pentru comercianţi ca cel puţin 51% din produse să fie româneşti are un scop absolut nobil, dar trebuie să vedem dacă acest lucru corespunde conceptului de economie de piaţă funcţională, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

Proiectul a fost aprobat de Senat şi se află acum la dezbateri în Camera Deputaţilor.

”Trebuie să vedem dacă acest lucru corespunde conceptului de economie de piaţă funcţională, pe care ne-am zbătut foarte mult să îl avem”, a declarat Constantin, în cadrul unei conferinţe despre retail.

Clasamentul ocupării populaţiei este dominat de agricultură (27% din total), industrie (21%) şi comerţ (14%). Din 10 români, şase sunt salariaţi şi doi sunt patroni.

Datele oficiale privind ocuparea populaţiei, relevate în publicaţia „Balanţa forţei de muncă“, realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS), arată că în agricultură, industrie şi comerţ lucrează cei mai mulţi români, iar în tranzacţiile imobiliare - cei mai puţini.

Potrivit INS, populaţia ocupată civilă însumează 8,4 milioane de persoane, iar clasamentul ocupării este dominat de agricultură (2,3 milioane de persoane, reprezentând 27,3% din totalul populaţiei civile), industrie (1,7 milioane de persoane - 21,1% din total) şi comerţ (1,2 milioane de persoane - 14,2% din total).

Guvernul ar putea reduce cota de TVA de la 24% la 9% şi pentru apă, propunere lansată în discuţie odată cu dezbaterea proiectului de Cod Fiscal, măsură care ar putea sprijini agricultura, în special sectorul de irigaţii, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

"Mai discutăm de TVA la apă, a fost o idee lansată de reducere la 9% a TVA la apă. Este, din punctul meu de vedere, un sprijin foarte important pentru agricultură, coroborat cu sistemul de irigaţii, sunt convins că şi reducerea TVA la 9% la apă va fi un imbold foarte important", a afirmat Teodorovici la conferinţa Mediafax Talks About Retail, organizată în parteneriat cu Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din Romania (AMRCR).

El a precizat, în contextul reducerii TVA la 9% pentru alimente şi băuturi non-alcoolice de la 1 iunie, că impactul măsurii calculat iniţial de Finanţe pentru o perioadă de şase luni, de 2,8 miliarde lei, a fost deja absorbit, având în vedere că încasările din primele nouă luni s-au plasat la 100,9%.

"Asta înseamnă că aceste măsuri nu distrug economia, nu dezechilibrează nimic. Problema noastră este că nu vrem să fim totuşi mai îndrăzneţi, România are potenţial. Slovacia, de exemplu, încearcă să reducă TVA la alimente la jumătate, iată că şi alte ţări au o astfel de abordare", a punctat Teodorovici.

Reprezentanţii AMRCR au precizat că au susţinut măsura de reducere a TVA la alimente şi marile reţele de magazine au avut un comportament comercial corect, preţurile produselor scăzând, fapt certificat şi de Consiliul Concurenţei şi INS.

El s-a arătat deschis propunerilor şi i-a invitat pe cei din industria retailului şi din agricultură să vină cu idei şi măsuri implementate deja în alte state şi care funcţionează.

"Putem să gândim scheme de ajutor de stat în domeniul agriculturii, se pot face astfel de finanţări şi eu zic că putem să gândim împreună astfel de scheme pentru a stimula o zonă sau alta de interes cu pontenţial. (...) Dacă aveţi idei, soluţii care în alte state sunt aplicate, le putem discuta şi le putem aplica", a adăugat ministrul.

Teodorovici a reluat ideea că vede o altă abordare a finanţelor publice, astfel că în timpuri de criză nu trebuie să acţionezi prin a tăia, ci din contră.

"Atunci când o companie se află la greu, vii şi o ajuţi, nu-i închizi orice cale spre echilibru şi dezvoltare", a mai spus reprezentantul Executivului.

 

Sursa: http://www.mediafax.ro/economic/conferinta-mediafax-teodorovici-guvernul-ar-putea-reduce-tva-la-9-pentru-apa-pentru-a-sprijini-agricultura-14833432

Nu mai puţin de 40 de localităţi din Vrancea au suferit anul acesta pagube de pe urma secetei instalate în judeţ în intervalul aprilie-septembrie 2015.

Pagubelor semnalate de Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă Obrejiţa, Sihlea, Gologanu, Slobozia Ciorăşti, Ciorăşti, Mărăşeşti, Păuneşti, Coteşti, Gugeşti, Slobozia Bradului, Vulturu, Băleşti, Garoafa, Câmpineanca, Năneşti, Focşani, Dumbrăveni, Măicăneşti şi Rugineşti au fost discutate de Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Plenul Camerei Deputaţilor nu a reuşit, miercuri, să adopte OUG 79/2013, cu amendamente ce prevedeau investiţii de 1 miliard de euro în sistemul de irigaţii, din cauza lipsei numărului suficient de voturi pentru o lege organică, în contextul absenţelor din rândul coaliţiei şi a abţinerilor PNL. Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, s-a declarat "foarte supărat" pe deputaţii partidului pentru că au lipsit în număr mare de la acest vot.

Sesiunea de depunere de proiecte pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 va fi deschisă în mod continuu, până la încheierea exerciţiului bugetar, a anunţat joi, la Piteşti, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

„Sesiunea de proiecte de acum până în anul 2020 va fi deschisă în mod continuu, de la începutul anului, de la 1 ianuarie în fiecare an şi până la sfârşitul lunii octombrie, urmând ca în lunile noiembrie şi decembrie să pregătim noua sesiune. În acest an, deschidem sesiunea în luna septembrie şi va fi deschisă, cel mai probabil, până la sfârşitul lunii noiembrie“, a declarat ministrul la deschiderea primei sesiuni de cereri de proiecte pentru pentru măsurile din PNDR 2020 destinate investiţiilor de utilitate publică.
 
Daniel Constantin a anunţat, totodată, că autorităţile locale vor putea beneficia, doar în prima sesiune de depunere de proiecte, de o finanţare totală de peste 660 de milioane de euro pentru infrastructura din mediul rural.
 
„Este un moment important pentru ceea ce înseamnă mediul rural, în primul rând pentru autorităţile publice locale. Este ziua în care PNDR 2014-2020 pune la bătaie o sumă de peste 660 de milioane de euro pentru infrastructura din mediul rural, fie că vorbim de infrastructura rutieră, fie că vorbim de aducţiuni de apă şi apă uzată, fie că vorbim de investiţii de care avem nevoie în domeniul social, educaţional sau al patrimoniului cultural. Astăzi începe o competiţie pe noi reguli, pe care le-am stabilit pentru PNDR 2014-2020“, a spus ministrul Agriculturii.
 
Constantin a prezentat cu această ocazie criteriile şi condiţiile solicitării fondurilor europene acordate pentru infrastructura locală de bază, infrastructura agricolă şi silvică, dar şi pentru protejarea patrimoniului cultural local. Ministrul a precizat că s-a reuşit o simplificare a procedurilor de accesare a fondurilor europene.
 
„Dacă mă refer la beneficiarii publici, sunt foarte multe simplificări, în primul rând toată corespondenţa se poate face online şi nu mai este nevoie să mergeţi către centrul regional care administrează aceste proiecte de infrastructură“, a explicat ministrul.
 
Sursa: http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/daniel-constantin-sesiunea-proiecte-pndr-2014-2020-deschisa-mod-continuu-1_56042f8ff5eaafab2cf5d74b/index.html

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) nu mai primeşte cereri de finanţare pentru sectorul vegetal din cadrul submăsurii "investiţii în exploataţii agricole", întrucât a fost atins nivelul maxim, de 120%, din alocarea disponibilă, de 72,02 milioane de euro.

"Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al procesului de selecţie şi verificare al contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2014-2020, aprobat prin Ordinul 2.064/23.09.2015 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precizăm faptul că depunerea continuă a proiectelor în cadrul sesiunii anuale aferente unei componente din cadrul unei submăsuri se opreşte înainte de termenul limită, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse, care au un punctaj estimat (prescoring) mai mare sau egal decât pargul de calitate aferent lunii respective, atinge procentul de 120% din nivelul alocării aferente sesiunii anuale a componentei/submăsurii respective", se arată într-un comunicat al AFIR.

Celelalte sesiuni rămân deschise până la 30 octombrie

Întrucât nivelul de 120% al disponibilului alocat a fost atins, depunerea de proiecte aferente componentei vegetale se opreşte automat, fără a exista posibilitatea tehnică de a fi redeschisă pentru cazuri particulare, până la deschiderea unei noi sesiuni.

"Menţionăm că pentru celelalte sectoare (zootehnic, zona montană şi ferme de familie) din cadrul submăsurii 4.1 Investiţii în exploataţii agricole, AFIR primeşte în continuare cereri de finanţare, sesiunea de depunere fiind deschisă până la 30 octombrie", se precizează în comunicat.

AFIR a transmis, vineri, că a primit 281 de proiecte pentru finanţare prin submăsura "Investiţii în exploataţii agricole", cu o valoare totală de 108,64 milioane de euro.

Dintre acestea, 243 de proiecte privesc sectorul vegetal, având un cuantum de 63,54 milioane euro, nivel apropiat de valoarea fondurilor disponibile pentru componenta vegetală a submăsurii, de 72,02 milioane euro.

În total, Agenţia primise 2.722 de proiecte pentru toate submăsurile de finanţare deschise în acest an din Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, în valoare de 319,7 milioane de euro, cele mai multe vizând sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri (1.663 de cereri).

 

Sursa: http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/pndr-2015-submasura-investitii-exploatatii-agricole-sectorul-vegetal-s-a-atins-nivelul-maxim-nu-mai-primesc-cereri-de-finantare-1_5602b18af5eaafab2cea1b5f/index.html

Conducerea unui liceu din Iaşi reuşeşte să îşi cumpere în fiecare an cele necesare cu ajutorul fermei proprii. În această toamnă, numai din vânzarea strugurilor va aduna peste 8.000 de lei.

Elevii de la Colegiul Agricol şi de Industrie Alimentară ‘’Vasile Adamachi’’ din Iaşi reuşesc să aducă bani la bugetul liceului cu ajutorul podgoriei. În fiecare toamnă, ei încep şcoala cu practica la culesul viei. De la începutul acestei săptămâni, elevii din toate clasele şi-au petrecut dimineţile în vie şi au umplut sacii cu struguri, iar rodul obţinut este vândut mai apoi unei crame din Iaşi.
 
Anul acesta, conducerea şcolii spune că se aşteaptă la o producţie de 8-9 tone de struguri şi a găsit deja cumpărător pentru ei. O cramă din Iaşi le va oferi între 1 leu-1,15 leu pe kilogram. Astfel, la bugetul şcolii se vor aduna cel puţin 8.000 de lei, din care se vor face investiţii pentru crearea de condiţii de studiu mai bune elevilor. 
 
‘’Vrem ca din banii strânşi să luăm planşe, echipamente pentru elevi, să dotăm laboratorul de informatică cu videoproiector, să cumpărăm un dispozitiv cu care să ne udăm culturile. Banii ne sunt de mare ajutor, ne ajută să ne gospodărim’’, spune Carmen Zelinschi, directorul Colegiului Agricol şi de Industrie Alimentară ‘’Vasile Adamachi’’ din Iaşi.
 
Şi elevii au planuri cu banii strânşi
 
La rândul lor, elevii sunt bucuroşi de orele petrecute în vie şi mulţi speră ca practica de la şcoală să le ajute pe viitor. Tinerii mărturisesc că se simt utili şi deja îşi fac planuri în ce să se investească banii obţinuţi. ‘’Îmi place practica. Suntem mai mulţi colegi, e şi distractiv, stăm în aer liber, curat, este frumos. În plus, învăţăm să ne obişnuim cu muncile agricole. Aş vrea ca din banii strânşi să se facă o sală de sport modernă, să se investească în căminul pentru elevi şi la cantină’’, spune unul dintre elevi. 
 
Cea mai mare producţie de struguri de la liceu a fost de 13 tone.
 
Sursa: http://adevarul.ro/locale/iasi/foto-metoda-succes-elevi-iasi-bani-liceu-tinerii-culeg-via-scolii-strugurii-vanduti-crame-judet-1_56005d95f5eaafab2cda2c78/index.html

Fermierii din România vor beneficia de fonduri de 11,1 milioane de euro din partea Comisiei Europene, în cadrul unui program în valoare totală de 500 milioane euro, destinat susţinerii fermierilor europeni afectaţi de scăderea preţurilor lactatelor şi cărnii de porc, secetă şi embargoul impus Rusiei.

Comisia Europeană a prezentat programul de 500 de milioane de euro în cadrul Consiliului extraordinar al miniştrilor Agriculturii care a avut loc săptămâna trecută.

"Este un program de susţinere complet, hotărât şi puternic. Este o declaraţie semnificativă de sprijin din partea Comisiei pentru agricultura europeană. Reflectă concret comentariul preşedintelui Jean-Claude Juncker din discursul privind starea Uniunii, de săptămâna trecută, când s-a descris ca un susţinător al Politicii Agricole Comune", a declarat marţi comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, într-un comunicat al Comisiei Europene.

Cele 28 de state membre vor primi în total un ajutor substanţial în valoare de 420 de milioane de dolari, alocat într-o manieră echitabilă şi eficientă, pentru rezolvarea problemelor din sectoarele lactatelor şi cărnii de porc, care va acorda statelor membre flexibilitate maximă în alocarea fondurilor.

Germania va primi cele mai mari fonduri, în valoare de 69,2 milioane de euro, urmată de Franţa (62,9 milioane euro), Marea Britanie (36,1 milioane euro), Olanda (29,9 milioane euro).

Poloniei i-au fost alocate fonduri de 28,9 milioane de euro, Spaniei 25,5 milioane de euro şi Belgiei 13 milioane de euro.

În Europa Centrală şi de Est, Cehia va beneficia de 13 milioane de euro pentru susţinerea fermierilor, Ungaria 9,5 milioane de euro, iar Lituania 12,6 milioane de euro.

Alte măsuri înclud noi programe de ajutor pentru unităţile private de stocare din domeniul lactatelor şi cărnii de porc.

Continutul acestui site nu reprezinta în mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro

POSDRU/135/5.2/S/129054 Formare profesională şi antreprenoriat-şanse pentru dezvoltarea mediului rural!