Super User

Super User

Crescătorii de animale sunt profund nemulțumiți după ce Ordinul nr. 180/2020 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea montei naturale autorizate a fost publicat pe 3 august în Monitorul Oficial, dată la care a și intrat în vigoare. Ionică Nechifor, președinte al Asociației Moldooovis ne-a dezvăluit că a contactat deja ”o armată” de juriști pentru a ataca ordinul în Instanță și acuză conducerea Agenției de Zootehnie că a trimis documentul la publicare fără să se mai consulte cu crescătorii de oi sau bovine.

”Am contactat juriștii să conteste Ordinul de ministru în Instanță. După ce reușim să blocăm în judecătorie, le cerem demisia tuturor din care au luat această hotărâre pe la spatele crescătorilor. Ne gândim chiar, încă nu au luat o decizie finală, să le facem plângere penală pentru grave prejudicii aduse zootehniei din România! Sunt 5 juriști care deja lucrează de astăzi pentru contestarea în instanță a ordinului”, ne-a declarat Ionică Nechifor, președinte al Asociației Moldooovis, ce ține Registrul Genealogic pentru rasa de ovine Karakul de Botoșani.

Crescătorii de animale au relatat situația din zootehnie și unui eurodeputat român

Asociațiile Crescătorilor de Ovine, Caprine  și Taurine, organizații conducătoare a programelor de ameliorare și deținătoare a Cărților de Rasă au luat atitudine și  au transmis la Bruxelles, eurodeputatului Daniel Buda, solicitarea de a interveni urgent pentru a salva zootehnia din România. În numele  mai multor asociații, Ionică Nechifor, secretar general al Romovis și președinte Moldoovis, asociație care ține Registrul Genealogic pentru Karakul,  îi expune oficialului european situația prin care trece în prezent zootehnia din România!

”În istoria României de la aderarea în UE, nu am întâlnit o situație atât de gravă si contrar principiilor de dezvoltare a agriculturii românești-sectorul zootehnic, generată de actualul ministru al Agriculturii și directorul general al ANZ. Se dorește promovarea unui ordin de ministru prin care obligă fermierii ca începând cu anul 2020, să genotipeze animalele (reproducătorii masculi), acțiune necesară dar este tardivă! Motivul? Periclitează atât subventiile fermierilor cât și, campania de reproducție din anul 2020. România nu dispune de logistica necesară pentru ca rezultatele probelor să ajungă în timp util la fermieri, din acest motiv am solicitat să recoltam probele începând din această toamnă pentru a avea rezultatele în 2021, înainte de campania de montă. Ordinul cu pricina să se aplice din 2021”, se arată în semnalul scris tras de o parte dintre oieri.

În continuare, se arată că prin ordinul de ministru se doreste autorizarea la montă, reproducători masculi (bovine, ovine, caprine) care nu au performanță cunoscută, autorizarea fiind în baza unei bonitări fenotipice, acțiune care contravine Legii Zootehniei (25.al.1; Art. 30.al.2) și Reg. UE 1012 /2016 cu aplicare din Noiembrie 2018.

”Prin acest Ordin de Ministru, Asociațiile care dețin Registrele Genealogice, sunt scoase din ecuație! Noi nu mai contăm! Progresul genetic se face prin supunerea animalelor ameliorării și se realizează de către asociații!   În Ordinul de ministru suștinut de Bela Vaida, directorul ANZ, România rămâne fără animale cu performanță cunoscută, vom sta  în continuare la coada Europei, o să  importam genetică de la vecini!”, mai susțin ciobanii.

8 luni, o singură întâlnire cu asociațiile profesionale

În cadrul aceluiași document transmis la Bruxelles, se mai aduce în atenția eurodeputatului Daniel Buda, modul în care oierii au fost tratați de conducerea Ministerului Agriculturii și a ANZ. ”De la instalarea directorului general al ANZ , asociațiile nu au fost invitate niciodată la dialog! La insistențele asociațiilor și prin interventia dvs.  a existat o singură întâlnire la ANZ, unde au participat reprezentanții MADR, inclusiv ministrul Agriculturii! În 8 luni de zile să te întâlnești o singură dată cu asociațiile profesionale , se înțelege foarte clar lipsa dialogului și a dezbaterilor, situație care a condus la tensiuni în rândul fermierilor circa 9.800 de de fermieri crescători de ovine și 3.000  de crescători  bovine”, mai arată oierii.

”Asociațiile din sectorul zootehnic sunt excluse de la dezbateri!”

Aceștia mai subliniază că se simt acuzați pe nedrept de niște acte necomise și nedovedite. ”Poziția directorului general ANZ față de asociații este total greșită, totalitaristă, neprofesională și a indus în mod eronat conducerii MADR, tot felul de insinuări! Nu suntem hoți! Nouă ne pasă de sectorul zootehnic, dorim să devenim competitivi în UE și în afara ei. Niciodată nu am simțit atâta ostilitate fată de zootehnia românească din partea unor demnitari (ministru, secretari de stat, director ANZ)! Suntem tratați ca fiind infractorii României! Politicile în sectorul zootehnic stagnează, nu știm cum să ne pregătim pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC)  prin Programul Național Strategic (PNS). Asociațiile din sectorul zootehnic sunt excluse de la dezbateri! Cu cine creionează noua strategie a viitorului, este știută doar de conducerea Ministerului și ANZ”.

În final crescătorii de animale atrag atenția că de 15 ani de parteneriat cu MADR, în interesul fermierilor, ”niciodată nu au simțit atâta umilință ca acum”. ”Vă rugăm pentru binele zootehniei din România, interveniți și schimbați directorul ANZ și cereți ministrului Agriculturii să colaboreze cu asociațiile reprezentative din fiecare sector!”, conchid liderii oierilor.

Asociațiile Crescătorilor de Ovine și Caprine care semnează adresa trimisă la Bruxelles sunt: Asociația crescătorilor de ovine “Păstorul Crișana”- Arad, Asociația județeană a crescătorilor de ovine “Dacia”- Hunedoara,  Asociația Crescătorilor de Ovine din Dobrogea, Asociația Crescătorilor de ovine și caprine «Moldoovis» Botoșani, Asociația Națională a Crescătorilor de Capre din România (Caprirom), Asociația Crescătorilor de ovine și caprine Bacău, Asociația Crescătorilor de ovine și caprine  Teleorman, Asociația Crescătorilor de ovine Reghin.

 

Fermier nemulțumit de suceala legislativă de la ministerul Agriculturii! Cristian Lungu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud din România, spune că s-a cam săturat de haosul care tronează de ceva timp la Ministerul Agriculturii, unde astăzi se dă o lege și mâine se modifică. Această brambureală nu denotă altceva decât lipsă de profesionalism, susține fermierul ilfovean.

După ce ministrul Adrian Oros a anunțat ieri că ordinul antiincendiu va fi modificat, iar cu câteva zile în urmă că și Legea Mirosurilor, proaspăt adoptată, va suferi modificări, fermierii pun deja la îndoială profesionalismul de care dau dovadă cei din conducerea ministerului Agriculturii.

Cristian Lungu, fermier din Ilfov, spune că dacă se va continua în acest ritm, fermierii români nu vor mai avea un punct de reper la care să se raporteze.

”S-au adunat foarte multe lucruri care pe mine mă deranjează foarte mult ca și crescător de vaci de lapte și ca și fermier în general. Aș începe cu Legea mirosurilor, care este o lege care a venit atât de surprinzător pentru mine ca fermier încât am crezut că este o glumă. Pe mine m-a deranjat cumplit pentru că aveam în urechi atât vorbele lui Emil Dumitru, cât și ale ministrului Oros, cum că ei vor să încurajeze ferma de familie, ferma care are nevoie de investiții și iată ce lovitură am primit pentru că atunci când vii cu Legea mirosurilor peste fermele mici și mijlocii din start le-ai ras, le-ai dat pe mâna primarului. La fel și cu Ordinul antiincendiu (…). Cam multe modificări la toate legile și ordinele care se aprobă. Asta denotă lipsă de profesionalism. Ca fermier, în momentul în care există o lege după care te ghidezi, este clar că îți faci și tu planurile tale de afaceri respectând legea respectivă. În momentul când legea asta se modifică, că nu e bine așa, e bine așa, ce gândesc eu ca fermier când ei modifică tot timpul? Nu sunt adeptul la a schimba regulile în timpul concursului pentru că e vorba de predictibilitate, de investiții pe care vrei să le faci, să avem un punct de reper la care să ne raportăm, nu se poate face altfel. Se face abstracție de faptul că noi suntem plătitori de taxe și impozite și avem dreptul ca oricare cetățean din țara asta, să putem apela la pompieri, spre exemplu”, a declarat fermierul Cristian Lungu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), a organizat seria de conferinţe „Pactul pentru Muncă”. Unii antreprenori care au participat la aceste conferinţe, au precizat că  un electrician proaspăt absolvent de şcoală profesională se angajează cu un salariu brut de minim 3.500 – 4.000 de lei pe lună, în timp ce un absolvent de facultate primeşte imediat după terminarea cursurilor oferte de muncă la nivelul salariului lunar minim brut pe economie, de 2.230 de lei.

Din acest punct de vedere,  preşedintele CONAF, Cristina Chiriac, a solicitat, în cadrul conferinţei „Pactul pentru Muncă”, dezvoltarea şcolilor profesionale, dar a criticat transformarea claselor profesionale în clase de liceu teoretic.

„Cred că este important să reînvăţăm că meseria este brăţară de aur şi că şcolile profesionale tehnice nu sunt doar pentru cei cu media 5, că poţi să înveţi o meserie respectabilă, bine remunerată în ţara ta. Să nu uităm că dintotdeauna meseriile au susţinut naţia, contribuind la dezvoltarea durabilă a ţării. În acest sens, trebuie asigurate criterii de bune practici, cum ar fi flexibilizarea, respectiv asigurarea condiţiilor pentru implementarea unor modele variate de abordare la nivel naţional, nicidecum transformarea claselor de la profesională în clase de liceu. Avem nevoie de un sistem centrat pe nevoile elevilor şi angajatorilor, un sistem care să pună accentul pe oferirea de şanse tinerilor indiferent de categoria socială, de a se califica într-o profesie care să le aducă beneficii şi satisfacţie pe termen lung şi pe interesele angajatorilor de a avea acces la forţa de muncă bine calificată, cu competenţe specifice solid asimilate”, a comentat Cristina Chiriac.

În ultimii zece ani, populaţia şcolară din România a înregistrat o scădere de peste 30%. În anii ’90, peste 300.000 de elevi urmau cursurile unei şcoli profesionale, în timp ce în anul şcolar 2019/2020 numărul acestor elevi era de doar puţin peste 100.000, adică de aproximativ trei ori mai puţin faţă de acum trei decenii, însă a crescut numărul studenţilor, se precizează în comunicatul CONAF.

„Dacă la începutul anilor ’90 şcolile şi universităţile din România numărau peste 5 milioane de elevi şi studenţi, în acest an şcolar numărul acestora a ajuns la 3,5 milioane. Din rândul elevilor claselor I-XII au dispărut aproape 1,5 milioane, un declin dramatic al cifrei populaţiei şcolare. Imediat după Revoluţie, erau peste 4 milioane de elevi, din care, în învăţământul primar şi gimnazial, mai mult de jumătate, iar în cel liceal aproape un milion. A crescut, în schimb, numărul de studenţi: de la circa 200.000 în 1990 la peste 500.000 studenţi în prezent”, spune în comunicatul CONAF.

Alocare financiară totală în valoare de 200 milioane de euro pentru mediul rural. Premierul Ludovic Orban s-a interesat la finele săptămânii trecute despre stadiul programului de granturi pentru antreprenoriatul în mediul rural care se referă la producție, procesare, distribuție, ambalare în zona agricolă.

În cadrul ședinței de Guvern de vineri, 31 iulie, Ludovic Orban a avut un schimb de replici cu George Scarlat, secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii. Acesta a reprezentat instituția la ședință întrucât ministrul agriculturii, Adrian Oros s-a aflat într-o vizită de lucru în județul Maramureș.

George Scarlat a spus că MADR și Ministerul Fondurilor Europene au lansat deja fișa măsurii și ghidul aferent iar apelul pentru măsură va fi lansat până la 1 septembrie 2020. ”Luni, la începutul săptămânii viitoare avem o ultimă întâlnire pentru a stabili inclusiv și definirea administrațiilor de schemă pentru aceaste întreprinderi sociale din mediul rural. Cred că până la sfârșitul lunii august, vom avea inclusiv forma finală și vom putea da drumul la apel”, a spus Scarlat.

”Forma finală a apelului, dar Hotărârea de Guvern trebuie adoptată astăzi și lansăm apelul cel târziu până la 1 septembrie, da?”, l-a corectat premierul Orban. De altfel, în urma ședinței din 31 iulie, proiectul figurează la acest moment la categoria ”aprobate”.

Conform proiectului de hotărâre privind aprobarea Programului Naţional sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural, finanţat în cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, care s-a aflat pe ordinea de zi a Guvernului, suma alocată în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020 este de 145.320 mii lei, echivalent a 30.000.000 de euro la cursul InfoEuro din luna iulie 2020, din care contribuția Uniunii Europene este de 123.522 mii lei, echivalent a 25.500.000 de euro, corespunzând unui  procent de 85%, iar contribuția națională este de 21.798 mii lei, echivalent a 4.500.000 de euro, corespunzând unui procent de 15%.

Sumele angajate prin utilizarea mecanismului supracontractării și care nu sunt decontate din alocarea Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 pot fi incluse la finanțare din fonduri externe nerambursabile în perioada de programare 2021-2027. În cazul în care sumele angajate prin utilizarea mecanismului supracontractării și care nu sunt decontate din alocarea Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 și nici nu pot fi incluse la finanțare din fonduri externe nerambursabile în perioada de programare 2021-2027, sunt suportate din bugetul de stat, prin bugetul ordonatorul principal de credite Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de management pentru Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

Durata de implementare a Programului Naţional Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural este până la data de 31 decembrie 2023.

Care este obiectivul programului

Obiectivul Programului Naţional Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural constă în înființarea și dezvoltarea de întreprinderi sociale, inclusiv întreprinderi sociale de inserție, în mediul rural, pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor din grupurile vulnerabile și combatere a sărăciei.

Activităţile eligibile în cadrul proiectelor care pot fi finanţate prin Programul Naţional Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural sunt:
a) informarea publicului cu privire la programul de formare antreprenorială, precum și cu privire la metodologia de selecție a grupului țintă și, ulterior, a planurilor de afaceri ce vor fi sprijinite;
b) selectarea grupului țintă ce va participa la acțiunile de sprijin;
c) derularea unui program de formare antreprenorială și de formare profesională, respectiv cursuri de perfecționare, specializare în domenii relevante pentru antreprenoriatul social;
d) selectarea planurilor de afaceri ce vor fi finanțate în cadrul proiectului;
e) furnizarea serviciilor personalizate de consiliere/ consultanță/ mentorat ulterior finalizării procesului de selecție a planurilor de afaceri;
f) asigurarea înființării și demarării funcționării întreprinderilor ce vor realiza planurile de afaceri cu ajutor de minimis în cadrul proiectului;
g) decontarea sumelor aferente implementării planurilor de afaceri selectate în cadrul proiectului;
h) monitorizarea funcționării și dezvoltării afacerilor finanțate;
i) asigurarea sustenabilității planurilor de afaceri, inclusiv prin crearea şi consolidarea de
parteneriate cu actori relevanţi.

Beneficiarii eligibili sunt persoanele care doresc să înființeze întreprinderi sociale. Indicatorii de realizare ai Programului Naţional Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural sunt:

a) minim 100 entități de economie socială din zona rurală sprijinite;
b) minim 350 Tineri NEET șomeri cu vârsta cuprinsă între 16-29 ani, din zona rurală, care beneficiază de sprijin.

Beneficiarii proiectelor finanțate, în sensul art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2020, în cadrul Programului Naţional Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural, sunt administratori ai schemei de antreprenoriat pentru entități ale economiei sociale:
a) entități ale economiei sociale, rețele, uniuni, federații din sectorul economiei sociale;
b) alte entități relevante – furnizori de formare profesională autorizaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii de ocupare acreditați publici și privați, furnizori de servicii sociale, organizaţii sindicale şi organizații patronale, asociaţii profesionale, camere de comerț și industrie, organizatii neguvernamentale
c) autoritati publice centrale sau locale, exclusiv în calitate de parteneri, cu toate categoriile de entități eligibile menționate la lit a) și b).

Cheltuielile aferente înființării și funcționării afacerilor înființate în cadrul Programului Naţional Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural intră sub incidența ajutorului de minimis.

Valoarea maximă acordată pentru planurile aprobate este de 200.000 euro/ plan de afaceri, reprezentând maximum 100% din totalul cheltuielilor eligibile și se acordă numai întreprinderilor înființate de persoanele ale căror planuri de afaceri sunt selectate.

COMISIE DE ANCHETĂ. Parlamentul European  a votat la 19 iunie 2020 înființarea unei comisii de anchetă care să examineze aplicarea normelor UE privind bunăstarea animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii Europene. Odată cu noua strategie „de la fermă la consumator”, Comisia Europeană evaluează în prezent întreaga legislație a UE privind condițiile de viață ale animalelor de fermă.

Uniunea Europeană pledează de peste 40 de ani pentru calitatea vieții animalelor și este recunoscută pe scară largă ca lider mondial, având unele dintre cele mai înalte standarde din lume. Normele UE au influențat, de asemenea, în bine legislația din alte țări. Acestea se referă în principal la animalele de fermă (la fermă, în timpul transportului și la sacrificare), se arată într-o comunicare a Parlamentului European din 28 iulie 2020.

„[...] Uniunea și statele membre țin seama de toate cerințele bunăstării animalelor ca ființe sensibile [...].” Articolul 13 de la Titlul II din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)

Condițiile de viață ale animalelor de fermă

Primele norme UE de protecție a animalelor de fermă datează din anii ’70. Directiva privind protecția animalelor de crescătorie din 1998 a stabilit standarde generale de protecție a tuturor animalelor crescute pentru producția de alimente, lână, piele, blană sau alte scopuri - inclusiv pești, reptile și amfibieni - și se bazează pe Convenția europeană pentru protecția animalelor de fermă din 1978.

Normele UE privind binele animalelor cuprind așa-numitele „cinci libertăți”:

de a nu suferi de foame și sete
de a fi ferite de disconfort
de a nu suferi dureri, leziuni și boli
de a manifesta un comportament firesc
de a nu suferi de frică sau stres.

Normele UE privind protecția și bunăstarea animalelor în timpul transportului au fost aprobate în 2004. Cu toate acestea, într-o rezoluție adoptată la 14 februarie 2019, Parlamentul a solicitat o mai bună aplicare a legii, instituirea unor sancțiuni și reducerea duratei călătoriilor.

Alte norme stabilesc standarde de protecție pentru animalele de fermă în timpul  asomării și sacrificării, precum și pentru condițiile de creștere a anumitor categorii de animale, cum ar fi vițeii, porcii și găinile ouătoare.

În octombrie 2018, eurodeputații au adoptat un nou regulament privind medicamentele de uz veterinar, în vederea reducerii utilizării acestora pentru a compensa condițiile precare sau pentru a forța creșterea mai rapidă a animalelor.

În concordanță cu noua strategie „de la fermă la consumator” pentru o agricultură mai sustenabilă, Comisia Europeană a decis evaluarea întregii legislații a UE privind condițiile de viață ale animalelor de fermă, precizează comunicarea PE.

FERMIERII CER AMÂNAREA RATELOR LA CREDITE. Agricultorii români au fost astăzi la Ministerul Agriculturii, la o ședință cu reprezentanții băncilor.  Fermierii solicită amânarea ratelor la credite. La suprafața de peste un milion de hectare cu culturi de toamnă, distrusă de secetă, se adaugă încă un  milion de hectare cu culturi de primăvară grav afectate de lipsa apei din sol. Solicitarea fermierilor ajunge pe masa prim-ministrului României și a guvernatorului BNR.

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE a transmis astăzi un comunicat pentru AGROINFO.

Astazi a avut loc la sediul M.A.D.R. o intalnire de lucru organizata la cererea Aliantei pentru Agricultura si Cooperare pe subiectul cererilor de prorogare a platii ratelor la credite pentru fermierii afectati de seceta pedologica fără precedent în ultimii 50 de ani.
La intalnire au participat reprezentantii Aliantei, M.A.D.R., Ministerul Finantelor Publice, ARB (Asociatia Romana a Bancilor), BNR si reprezentantii principalelor banci comerciale cu portofoliu in agricultura. Discutiile au fost conduse de catre dl. Secretar de Stat Emil Dumitru, care a adus in discutie situatia dramatica in care se afla un numar de aproximativ 38.000 fermieri afectati de seceta la culturile de toamna . La cele 1 200 000 ha culturi de toamna afectate de seceta se vor adauga suprafete extinse cultivate in primavara 2020 (estimate de mediul asociativ la peste 1 000 000 ha).

Acest an extrem de dificil poate duce la falimentarea unui numar mare de ferme care au activitati sustenabile din punct de vedere bancar, motiv pentru care consideram ca este necesar un acord de urgenta intre societatile bancare si mediul privat agricol. Reprezentantii bancilor comerciale si-au aratat disponibilitatea de a gasi solutii individuale pentru fermierii aflati in dificultate pentru ca, din pacate, o solutie general valabila, aplicabila sectorului agricol afectat de seceta, nu este reglementata la nivel legislativ.

ARB a precizat ca ordonanta care reglementeaza prorogarea platii ratelor pentru societatile cu activitati afectate de COVID19 nu este aplicabila situatie de seceta extrema.

Alianta pentru Agricultura si Cooperare a solicitat in mod expres gasirea unor parghii la nivel national pentru solutionarea de urgenta a vidulului legislativ privind situatia de urgenta din agricultura declansata de seceta extrema care afecteaza anul agricol 2020 intr-un mod fara precedent.

Fermierii au depus eforturi deosebite in aceasta perioada, au pastrat acelasi numar de angajati, au contribuit la bugetul de stat si au depus toate eforturile pentru utilizarea sistemului de irigatii (acolo unde acesta a fost disponibil). Asigurarea culturilor de toamna pentru seceta s-a facut pe suprafete reduse datorita lipsei de produse dedicate acestui risc.

In acest context Alianta pentru Agricultura si Cooperare a cerut urgentarea demersurilor pentru gasirea unei solutii legale iar intalnirea de astazi face parte dintr-un sir larg de reusite pe aceasta tema. Astfel, urmare a intalnirilor reprezentantilor Aliantei cu conducerea Min. Finantelor Publice si ai ANAF s-a obtinut recunosterea cheltuielilor de infiintare a culturilor afectate de seceta si a TVA aferent dar si aplicarea unui tratament fiscal unitar la nivel national pentru fermierii aflati in aceasta situatie.

In urma intalnirii de astazi s-a concluzionat necesitatea perfectarii cadrului legislativ financiar-bancar in regim de urgenta pentru sprijinirea fermierilor aflati in dificultate, urmand ca mesajul de sustinere din partea MADR si MFP sa ajunga direct la Primul Ministru al Romaniei si catre Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei.

SUBVENȚII APIA 2020. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță termenul pe care trebuie să-l respecte fermierii care vor să beneficieze anul acesta de plata pe hectar, ajutor național tranzitoriu, pentru culturile de cânepă și in.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU IN PENTRU FIBRĂ - ANT 2 ŞI AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU CÂNEPĂ PENTRU FIBRĂ - ANT 3

Pentru cultura de cânepă, fermierul trebuie să depună la APIA până la data de 1 septembrie, inclusiv a anului de recoltă copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator şi copia autorizaţiei de cultivare a cânepei pentru fibră emisă de Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ).

Declaraţia privind varietăţile de cânepă pentru fibră cultivată şi cantităţile de seminţe utilizate la hectar pentru înfiinţarea culturii trebuie depuse la APIA până la data de 1 septembrie 2020.

Pentru cultura de in, fermierul trebuie să depună la APIA până la data de 1 septembrie, inclusiv, a anului de recoltă certificatul de calitate a seminţelor utilizate sau factura de cumpărare a seminţelor certificate oficial, pentru fiecare parcelă şi copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator.

Vă reamintim cuantumul ANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă și in pentru fibră, pentru anul 2019 - 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/ha.

Pentru a beneficia de ajutorul național tranzitoriu (ANT) pentru culturile de in şi cânepă pentru fibră, acestea trebuie să fie amplasate pe parcele agricole de minim 0,3 ha.

CAMPANIE! MUST DE LA JIDVEI!

EVENIMENT. Jidvei, cel mai mare producător de vinuri din România, anunță lansarea celei de-a șasea ediții consecutive a campaniei „Must de la Jidvei”. Grupul Jidvei continuă prin acest demers să încurajeze și să sprijine producerea vinului de casă în rândurile gospodarilor și ale micilor producători.

„Încurajăm comunitatea micilor producători să obțină cele mai bune vinuri în propria gospodărie, motiv pentru care specialiștii Jidvei le sunt alături cu sfaturi și asistență tehnică pe toată perioada vinificației. Mai mult, cele mai bune vinuri vor fi premiate în cadrul unui concurs devenit deja tradiție, care se va desfășura anul viitor și va fi jurizat de către renumiți degustători din țară”, a spus Ana Necșulescu, Marketing Manager Jidvei. 

Mustul este gata limpezit (deburbat) și nu conține resturi de pielițe, fragmente de ciorchini, praf sau sâmburi care pot afecta calitatea vinului de casă. Astfel, particulele de praf sau fragmentele de ciorchine sunt înlăturate cu ajutorul tehnologiei moderne de filtrare gravitațională.

Și în cadrul ediției de anul acesta, Jidvei pune la dispoziția celor care doresc să își producă vinul acasă, must din sortimentele Fetească Regală cu Muscat Ottonel și Sauvignon Blanc la prețul de 4,5 lei/kg (TVA inclus) și Roze la prețul de 5 lei/kg (TVA inclus). La fel ca în anii precedenți, calitatea mustului este garantată prin Buletinul de analiză care însoțește fiecare livrare.
Cantitatea minimă care poate fi comandată este de minimum 100 de kilograme pentru sortimentele Fetească Regală cu Muscat Ottonel și Sauvignon Blanc, respectiv minimum 250 de kg pentru mustul Roze.

Imediat după recoltarea strugurilor, cantitățile de must comandate vor fi livrate, în condiții optime, în localități din județele Alba, Sibiu, Mureș, Cluj, Brașov, Hunedoara, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Vâlcea, Dâmbovița, Gorj, Neamț, Harghita, Covasna, Prahova (până la Câmpina) și București.

Având în vedere contextul actual, preluarea mustului se va realiza din puncte fixe de distribuție, comunicate ulterior. Pentru siguranța consumatorilor, au fost introduse măsuri igienico-sanitare suplimentare. Personalul Jidvei va purta măști și mănuși de protecție pe toată durata manipulării mărfii iar fiecare mașină de transport va fi dotată cu dezinfectant.  De asemenea, clienții sunt obligați să poarte măști de protecție și să păstreze o distanță de 1,5 metri, limitând astfel contactul social.
Comenzile de minimum 1.000 de kg vor fi livrate la adresa specificată în comandă.

Persoanele care comandă minimum 250 de kilograme din același sortiment se pot înscrie la cea de-a V-a ediție a concursului „Vin de casă din must de la Jidvei”, care se va desfășura în primăvara anului viitor.

Persoanele care doresc să comande must de la Jidvei pot plasa comenzi până la data de 1 septembrie 2020, la numărul 0755.70.60.00 (apel cu tarif normal) sau prin completarea formularului de pe site-ul www.mustdejidvei.ro.

Despre Jidvei
Grupul Jidvei (www.jidvei.ro), cel mai mare producător de vin din România, deține cea mai mare plantație viticolă din țară și din Europa cu proprietar unic, având 2.500 de hectare de viță-de-vie și crame dotate cu cele mai performante echipamente, situate la Jidvei, Tăuni, Blaj și Bălcaciu, a căror capacitate de stocare impresionantă depășește 35 de milioane de litri. 
În zona DOC „TÂRNAVE” – sub denumirea JIDVEI, se produc unele dintre cele mai apreciate vinuri și spumante românești, calitatea acestora fiind confirmată an de an de medaliile obținute la competiții internaționale. Vinurile de Jidvei au fost distinse în ultimii 10 ani cu peste 500 de medalii în cadrul celor mai prestigioase concursuri de profil din lume. 

Lege pentru fermieri, aprobată de de Camera Deputaților, for decizional în Parlament! Deputatul Ioan Sorin Roman a anunțat în mediul online că, după un an de zile de dezbateri, proiectul de lege privind utilizarea voluntară a logotipului „rasă autohtonă 100%” a fost adoptat marți, 29 iulie, de Camera Deputaților cu 225 de voturi „pentru”, 41 „împotrivă” și 3 abțineri.

Conform procedurii, proiectul de lege urmează să fie transmis președintelui României, Klaus Iohannis, pentru promulgare și ulterior publicat în Monitorul Oficial. ”Mulțumesc colegilor mei parlamentari care au votat acest proiect de lege ce are în vedere îmbunătățirea producției și comercializării produsele provenite de la animale care aparțin raselor autohtone. Din păcate, parlamentarii PNL au votat împotriva acestei inițiative legislative. Mulțumesc pe această cale și fostei conduceri a Agenției Naționale pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie pentru sprijinul acordat! Beneficiarii logotipului sunt producătorii agricoli, persoane fizice și juridice, întreprinderi inviduale și întreprinderi familiale, precum și cooperative agricole recunoscute. Solicitanții logotipului sunt entitățile crescătorilor de animale care conduc registre genealogice sau evidențe zootehnice la rasele cuprinse în Lista raselor autohtone din România”, a anunțat parlamentarul.

Ce prevede legea

Denumirea de rasă autohtonă este definită în proiect ca „acea populație de animale a cărei formare ca rasă a avut loc în condițiile geoclimatice specifice țării de origine și a cărei creștere a avut tradiție îndelungată în timp”.

„Prezenta lege stabilește cadrul legal necesar aplicării logotipului «100% rasă autohtonă» pentru susținerea conservării fondului genetic al raselor și menținerea diversității genetice a populațiilor de animale și a altor specii de interes zootehnic care fac parte din Lista raselor autohtone din România, prevăzută în anexa nr.1„, arată textul Legii.

Conform aceluiași text, se are în vedere „îmbunătățirea producției și a comercializării produselor provenite de la animale care aparțin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic”. De asemenea, potrivit legii, „aprovizionarea durabilă cu alimente, în contextul unor condiții climatice și de mediu în continuă schimbare, precum și creșterea continuă a nevoilor consumatorilor, productivitatea, adaptabilitatea și capacitatea de rezistență a ecosistemelor agricole, depinde de existența unui patrimoniu zootehnic cu o zestre genetică consistentă”.

Beneficiarii logotipului sunt producătorii agricoli, persoane fizice și juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit OUG 44/2008 și, de asemenea, cooperativele agricole recunoscute.

Solicitanții logotipului sunt asociațiile de crescători de animale, care vor deține registre genealogice sau evidențe zootehnice la rasele cuprinse în lista raselor autohtone din România. Potrivit proiectului legislativ, solicitanții trebuie să dețină un cod unic de identificare atribuit de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), care va recunoaște asociațiile de crescători.

Pentru rasele de animale care nu sunt în registrul genealogic, ANZ va întocmi o listă, după consultarea cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, în care să fie incluse în baza dovezilor genetice de rasă pe două generații de ascendenți.

Lista raselor de animale autohtone românești

Legea cuprinde o listă a raselor autohtone românești din nouă specii de animale:

    Rase de taurine: Bălțată Românească, Bălțată cu negru Românească, Brună, Sură de Stepă, Pinzgau de Transilvania;
    Rasa Bivolului românesc;
    Rase de ovine: Țurcană, Țigaie, Oaia Cap Negru de Teleorman, Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Țigaie-varietate ruginie, rasa de lapte Palas, rasa de carne Palas;
    Rase de caprine: Carpatina, Albă de Banat;
    Rase de cai: Huțul, Lipițan, Semigreul românesc, Gidran, Shagya Arabă, Nonius;
    Rase de porcine: Bazna, Mangalița;
    Rasa de găină Gât-Golaș de Transilvania;
    Rasa de albină Apis mellifera carpatica;
    Rasa viermelui de mătase Bombyx mori.

Asociațiile crescătorilor de animale de fermă din rasele autohtone ar urma să desfășoare activități de promovare a conservării raselor autohtone, respectiv a produselor de origine animală care provin de la acestea. Totodată, asociațiile vor trebui să se asigure că produsele provin de la animale din rasele autohtone prin monitorizarea sistemului de producție.

Crescătorii animalelor vor fi obligați să mențină numărul de animale adulte de reproducție, precum și descendenții necesari pentru înlocuirea acestora până la ieșirea rasei din pericol de abandon. Asociațiile crescătorilor de animale ar trebuie să verifice îndeplinirea criteriilor de eligibilitate de către fermele de animale.

„Logotipul «100% rasă autohtonă» este compatibil cu alte sisteme de calitate/ etichetare dacă aceste produse sunt incluse într-o denumire de origine protejată, sisteme ecologice, indicații geografice protejate sau specificații integrate de creștere a animalelor, etichetarea voluntară a cărnii de vită, a cărnii de miel, pot utiliza logotipul menționat în prezentul standard, simultan cu cifrele de calitate menționate anterior, cu condiția că respectă reglementările din prezenta lege, în special cel de apartenență al produselor care provin de la animale cuprinse în Lista raselor autohtone din România”, arată textul legii aprobate de Camera Deputaților.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ar trebui să aprobe normele metodologice de aplicare a actului normativ.

Ordin aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)! Un document publicat pe site-ul ministerului de resort prevede care sunt cantitățile de motorină aferente perioadei 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, adică primul trimestru din acest an, determinate la plată și nedecontate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare. În plus, mai sunt specificate și unele cantități de anul trecut pe care APIA le mai are de achitat doar unui număr restrâns de fermieri!

”Se aprobă cantităților de motorină aferente perioadelor 31 iulie 2019- 30 septembrie 2019 și 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, determinate la plată și nedecontate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare”, se arată în Ordinul nr. 212, adoptat astăzi, marți – 28 iulie.

Potrivit ordinului, cantitățile totale de motorină sunt de 67.747.593,034 litri, valoarea totală a ajutorului de stat aferent fiind de 103.382.895,00 lei.

Reamintim că în Ședința Guvernului din 22 iulie 2020 a fost aprobată o Hotărâre care modifică HG nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

În acest fel, pentru continuarea aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2020,la suma de 528.000,00 mii lei, se adaugă încă 101.908,00 mii lei, fonduri necesare plății ajutorului de  stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, rezultând o valoare de 629.908,00 mii lei.

Totodată, pentru a se asigura că majorarea propusă se încadrează în valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015-2020, se modifică corespunzător prevederile alin. (1) al art. 10 din același act normativ, prin suplimentarea sumei de 3.334.037,25 mii lei cu suma de 101.908,00 mii lei, până la valoarea totală maximă de 3.435.945,25 mii lei.

Suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020, prevăzută în prezentul proiect de act normativ, se asigură în limita prevederilor bugetare  aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2020 și se încadrează în valoarea anuală totală a bugetului schemei de ajutor de stat notificată la Comisia Europeană.
Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Pagina 1 din 44
Go to top