AGROSTAR

AGROSTAR

BANI PENTRU AGRICULTURĂ. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că MADR nu va mai finanţa Programul „Tomata”. Cu ce va fi acesta înlocuit şi ce ajutoare din bugetul naţional vor primi fermierii români în 2021.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit, la AgroTv, despre programele de sprijin pentru fermierii români finanţate din bugetul naţional în 2021 .

Potrivit lui Oros, ajutorul de stat pentru pentru subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură va continua până la finalul anului 2023.

MADR va finanţa în continuare Programul „Usturoiul”, precum şi programul pentru susţinerea crescătorilor de porci din rasele tradiţionale Bazna şi Mangaliţa.

Va continua şi programul de minimis pentru susţinerea apicultorilor.

De asemenea, MADR vrea să crească sprijinul pentru ecarisarea teritoriului de la 900 lei la 1.500 de lei pe tonă. Ministrul Agriculturii a precizat că MADR este în discuţii cu consiliile judeţene, care pot gestiona acţiunea de ecarisare.

PROGRAMUL „TOMATA” NU VA CONTINUA. O NOUĂ MĂSURĂ PENTRU LEGUME ÎN SERE ŞI SOLARII

Am spus că Programul „Tomata” nu va continua. Programul „Tomata” s-a derulat pe trei ani şi jumătate şi efectul benefic asupra deficitului balanţei comerciale nu s-a resimţit, a spus ministrul Adrian Oros, la emisiunea Agricultura la raport, de la Agro TV.

Acesta a adăugat că au fost şi legumicultori care l-au întrebat de ce Ministerul Agriculturii subvenţionează doar producţia de tomate şi nu toate legumele cultivate în sere şi solarii, însă în momentul în care creşte aria de aplicare a unei măsuri de sprijin, sprijinul pe suprafaţă ar fi mai mic, a explicat Oros, precizând că plafonul maxim pentru acordarea ajutoarelor de minimis pe tot anul 2021 este de 88 milioane de euro, bani care trebuie împărţiţi pentru toate programele de minimis.

Ministrul Agriculturii a mai spus că MADR va compensa eliminarea ajutorului financiar acordat prin Programul „Tomata” printr-o măsură nouă din Planul Naţional Strategic dedicată producătorilor de legume în sere şi solarii.

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/ferma-celula-de-criza/adrian-oros-programul-tomata-nu-va-continua-ce-ajutoare-primesc-fermierii-in-2021

 

ECHIPĂ CONDUCERE MADR. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că ministerul pe care îl conduce va avea cinci secretari de stat, iar unul dintre aceştia va fi George Căţean.

george-catean 2_bProvin dintr-o familie de ciobani din zona Brașovului. Alături de părinți și de ceilalți doi frați ai mei, conduc o afacere în domeniul agricol și al produselor tradiționale. Este o continuare a activității desfășurate de mai multe generații, ajunsă acum o fermă integrată. Aşa se prezintă tânărul George Căţean, care a studiat Marketing la Facultatea de Economie a Universităţii din Braşov.

Afacerea agricolă a familiei, „Ferma Căţean”, din Rotbav, jud. Braşov, creşte animale (peste 1.500 de ovine şi mai mult de 100 de vaci) şi produce brânzeturi şi preparate din carne, pe care le vinde în mai multe magazine proprii şi locale, precum şi în câteva magazine ale lanţului Carrefour.

Vezi AICI mesajul transmis de Căţean în apărarea micilor fermieri: DE CE-I DISCRIMINAȚI PE MICII CRESCĂTORI CARE AU TREI BOVINE?! EI AU MARE NEVOIE DE AJUTORUL PE MĂSURA 21!

În decembrie 2020, George Căţean a candidat pentru un loc în Senat pe lista Alianţei USR-PLUS Braşov (din partea PLUS), însă redistribuirea voturilor l-a lăsat fără locul de senator.

Din echipa de conducere a MADR mai fac parte, în prezent, doar secretarii de stat Aurel Simion şi Gheorghe Ştefan, după ce foştii secretari de stat au plecat în Parlament: George Scarlat este acum preşedintele Comisiei pentru agricultură din Senat, iar Emil Dumitru este membru al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor.

O să mai vină încă trei secretari de stat. Cunosc încă un nume, George Căţean, care este un fermier tânăr, din zona Braşovului, are o fermă de familie, creşte şi ovine şi bovine, face şi desfacere. (..) Este un om tânăr, am avut o primă discuţie cu domnia sa, fratele domniei sale mi-a fost student, este medic veterinar, ei lucrează într-o fermă de familie care, iată, şi-a arătat sustenabilitatea. Vine din agricultură. (...) Urmează trei ani de linişte, în care nu vor mai fi alegeri şi putem construi, a spus ministrul Adrian Oros, la emisiunea Agricultura la raport, de la Agro TV.

Întrebat cum crede că va colabora cu Péter Tamás Nagy, al cărui nume a fost vehiculat pentru un post de secretar de stat în MADR, susţinut de UDMR, Adrian Oros a spus că „îl cunosc destul de bine şi pot să fac echipă cu oricine. Cu cât suntem mai mulţi şi mai bine intenţionaţi, putem să facem treabă”.

Péter Tamás Nagy a mai fost secretar de stat în MADR, în perioada martie-decembrie 2014, în Guvernul condus de Victor Ponta. A demisionat din funcţie după ieşirea UDMR de la guvernare, în decembrie 2014. În ianuarie 2015, a fost acuzat de procurorii DNA că a luat mită de la conducerea Romexpo pentru organizarea târgului Indagra din noiembrie 2014, când încă era secretar de stat în MADR. A fost achitat de Tribunalul Bucureşti, la finalul anului 2019.

Ministrul Agriculturii a mai spus că speră că echipa de conducere a MADR va fi completă la finalul acestei săptămâni.

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/politica-nationala/cine-este-george-catean-viitor-secretar-de-stat-in-madr

 

STATISTICI OFICIALE. Cum se împarte suprafaţa agricolă utilizată în România între fermele de subzistenţă, fermele mici, medii şi mari.

În anul 2016, România avea 3.422.030 exploatații agricole (cu 11,3% mai puţine faţă de anul 2010), reprezentând 32,7% din totalul exploataţiilor agricole din UE28, arată datele cuprinse în analiza SWOT, pe baza cărora Ministerul Agriculturii va elabora Programul Naţional Strategic pentru perioada 2021-2027.

În ceea ce privește structura pe categorii a exploatațiilor agricole, din analiza datelor statistice constatăm că se păstrează caracterul de polarizare a agriculturii din România, se arată în documentul oficial al MADR.

92% DIN EXPLOATAŢII AU SUB 5 HA

Datele citate de MADR relevă că, în anul 2016, exploatațiile mai mici de 5 ha, în număr de 3,14 milioane, reprezintau 91,8% din totalul exploataţiilor (3.422.030) şi utilizau 28,7% din SAU (suprafaţa agricolă utilizată) totală.

72% DIN EXPLOATAŢII AU SUB 2 HA şi LUCREAZĂ 1,53 MILIOANE HA

Dintre acestea, 2.480.770 de exploataţii, adică 72% din totalul exploatațiilor înregistrate în 2016, aveau mai puţin de 2 ha. În mare măsură, terenul agricol utilizat de acestea era în proprietate și era exploatat în vederea obținerii de bunuri pentru consumul propriu, fără a fi desfășurată activitate economică orientată către piață, se mai arată în documentul MADR. Cu alte cuvinte, exploataţii de subzistenţă. Aceste exploatații mai mici de 2 ha utilizau, în total, 1,53 mil. ha, reprezentând 12,24% din SAU.

În categoria exploataţiilor de 2-5 ha se regăseau, în 2016, 660.000 de exploataţii, care lucrau peste 2 milioane ha.

FERME PESTE 5 HA

Analiza datelor privind fermele peste 5 ha, pentru anul 2016, arată următoarele:
În categoria de ferme cu dimensiunea de 5-50 ha erau 262.930 ferme (7,7% din totalul exploataţiilor) care exploatau 20,2% din SAU (suprafaţa agricolă utilizată);
În categoria 50-100 ha erau 6.010 ferme (0,17% din totalul exploataţiilor) care lucrau 3,3% din SAU;
În categoria peste 100 ha erau 12.310 ferme (0,36% din totalul exploataţiilor), iar acestea exploatau 48% din SAU totală.

ferme-mici-mari-2016_b

Suprafaţa agricolă utilizată (SAU) înregistrată în anul 2016 era de 12,502 mil. ha (mai mică cu 6% decât în 2010, când SAU a fost 13,306 mil. ha), din care: terenurile arabile (63,47%), păşuni şi fâneţe (33,44 %) și culturi permanente (2,34%).

Din cele 3.422.030 exploatații înregistrate statistic în 2016, doar 901.507 au solicitat plăți directe pe suprafață (SAPS) la APIA, suprafața totală solicitată la plată fiind de 9.177.354 ha.

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/economic/cine-lucreaza-pamantul-romaniei-ferme-mici-versus-ferme-mari

 

DATE OFICIALE ANCPI. Din aproape 3.200 de unităţi administrativ teritoriale (UAT-uri) din România, doar 98 de comune au finalizate lucrările de înregistrare în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

Din totalul de 3.181 de unităţi administrativ teritoriale (UAT-uri) din România, până la data de 31 decembrie 2020, au fost finalizate lucrările de înregistrare sistematică prin Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) în 98 de UAT-uri în integralitate, precum şi în sectoare cadastrale, pentru o suprafaţă totală de 2.512.609,5 ha, potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

În anul 2020 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 19 UAT-uri în integralitate, precum și în sectoare cadastrale, cu o suprafață totală aferentă de 734.068,26 ha.

La finalul anului 2020, erau în derulare lucrări de înregistrare sistematică în 1.763 UAT-uri, cu o suprafață estimată de 3.686.053,02 ha.

Numărul proprietăţilor înscrise în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară la data de 31 decembrie 2020 era 16.665.986.

Redăm mai jos LISTA CELOR 98 DE UAT-URI CU LUCRĂRI DE CADASTRARE FINALIZATE LA 31 DECEMBRIE 2020. Potrivit datelor ANCPI, în aceste comune au fost DESCHISE 944.802 CĂRŢI FUNCIARE, iar suprafața aferentă cărților funciare deschise este de 623.316,75 HECTARE.
JUD. ALBA: CIUGUD, HOREA, SÂNTIMBRU, SPRING, VINŢU DE JOS
JUD. ARAD: BÂRSA, FÂNTÂNELE, FRUMUȘENI, GHIOROC, ŞIRIA
JUD. ARGEŞ: ALBOTA, CĂLDĂRARU, IZVORU, LUNCA CORBULUI, MIROȘI, RECEA, UNGHENI
JUD. BIHOR: BOROD, BORȘ, MĂDĂRAȘ, SÂNTANDREI, TULCA
JUD. BRAŞOV: CRIZBAV
JUD. BRĂILA: MOVILA MIRESII, TUDOR VLADIMIRESCU
JUD. BUZĂU: CILIBIA, GLODEANU SĂRAT, LUCIU, MĂRĂCINENI
JUD. CARAȘ-SEVERIN: MĂURENI
JUD. CĂLĂRAŞI: CRIVĂŢ, FRUMUŞANI, NANA, ROSETI, ȘTEFAN VODĂ
JUD. CLUJ: AGHIREŞU, BORȘA, CHINTENI, ICLOD, VULTURENI
JUD. CONSTANŢA: GÂRLICIU
JUD. DÂMBOVIŢA: BILCIUREȘTI, CORBII MARI, DOBRA, VULCANA BĂI
JUD. DOLJ: BRĂDEŞTI, COŢOFENII DIN DOS, DRĂNIC, GOICEA, MISCHII
JUD. GALAŢI: BĂLENI, MATCA, VALEA MĂRULUI, VÂRLEZI
JUD. GORJ: BUSTUCHIN, HUREZANI, ȚÂNȚĂRENI
JUD. HARGHITA: REMETEA, SÂNCRĂIENI
JUD. HUNEDOARA: CERBĂL, GHELARI, LELEȘE
ILFOV: 1 DECEMBRIE, COPĂCENI
JUD. MEHEDINȚI: ROGOVA
JUD. MUREŞ: SASCHIZ
JUD. NEAMȚ: DOBRENI
JUD. OLT: BRASTAVĂȚU, BREBENI, IANCU JIANU, MILCOV, OBOGA, VALEA MARE, VĂDASTRA, VIȘINA, VIȘINA NOUĂ
JUD. PRAHOVA: OLARI
JUD. SUCEAVA: MĂNĂSTIREA HUMORULUI, MOARA
JUD. TELEORMAN: CIUPERCENI, FRĂSINET, LIȚA, MÂRZĂNEŞTI, ORBEASCA, SAELELE, STEJARU, TRAIAN
JUD. TIMIŞ: BALINȚ, BARA, BETHAUSEN, LENAUHEIM, ORŢIŞOARA, SÂNANDREI, SECAȘ
JUD. TULCEA: LUNCAVIȚA, VĂCĂRENI
JUD. VÂLCEA: DICULEȘTI, FĂUREȘTI

SUB 57% DIN TERENURILE APIA SUNT ÎNREGISTRATE ÎN SISTEMUL DE CADASTRU ŞI CARTE FUNCIARĂ

În ceea ce priveşte înregistrarea terenurilor agricole ce fac obiectul subvenţiilor APIA, datele ANCPI arată că, din totalul de 9,54 milioane ha de terenuri agricole pentru care APIA le plăteşte subvenţii fermierilor din România, până la finalul lunii decembrie 2020 au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară 5,41 milioane ha (56,65%).

Anul trecut, ANCPI anunţa că, la finalul lunii iulie 2020, erau cadastrate 5,08 milioane ha (53%) din terenurile agricole de la APIA şi erau contractate aproximativ 4,10 milioane ha (43%), cu termen de finalizare anul 2020, ţinta fiind cadastrarea a aproximativ 96% din totalul suprafeţei subvenţionate de APIA până la finalul anului care tocmai s-a încheiat.

Detalii AICI: DOAR 92 din peste 3.000 de COMUNE au CADASTRUL FINALIZAT. Care este SITUAŢIA TERENURILOR de la APIA!

Datele ANCPI arată însă că, în ultimele şase luni din 2020, s-a reuşit cadastrarea a doar 3,65% (sub 350.000 ha) din terenurile înregistrate la APIA.

Sursa

https://www.agroinfo.ro/vegetal/lista-celor-98-de-comune-din-romania-cu-cadastrul-finalizat-situatia-terenurilor-de-la-apia

 

ZERO TAXE pe SALARIILE DIN AGRICULTURĂ!

ANUNŢ MINISTRUL ECONOMIEI. Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, vrea eliminarea impozitului pe salariul minim, iar primul domeniu în care ar putea fi aplicată această măsură este agricultura, unde sunt şi "salarii mici şi evaziune fiscală foarte mare". De când ar putea fi aplicată această măsură.

Impozitul zero pe salariul minim este cea mai bună măsură pe care o putem face să combatem cea mai mare problemă a României, şi anume sărăcia. E o măsură absolut realizabilă, dacă avem dorinţă politică să o facem. În programul de guvernare începem să facem asta din 2022 într-un domeniu anume. Nu vă ascund că sper şi cred că acesta va fi agricultura, pentru că în agricultură sunt şi salarii mici şi evaziune fiscală foarte mare. O măsură „zero taxe” elimină această evaziune, pentru că o face nerentabilă. De ce să te mai ascunzi, să nu plăteşti totul prin bancă, dacă oricum nu mai există povară fiscala mare. Povara fiscală este cea care încurajează, de fapt, evaziunea fiscală, a declarat Năsui, la Antena 3.

bani-taiati_b

La finalul lunii noiembrie 2020, deputatul USR Claudiu Năsui declara că măsura „zero taxe pe salariul minim”, inclusă în programul de guvernare al USR PLUS, ar urma să fie implementată gradual, pe parcursul a cinci ani, şi va viza în primul rând clasele sociale în care sunt cele mai mici salarii, notează Agerpres.

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/politica-nationala/zero-taxe-pe-salariile-din-agricultura

 

VOCEA FERMIERILOR. Peste 100 de fermieri din județul Suceava au făcut front comun și vor să construiască o fabrică de lactate cu magazin de desfacere în Șaru Dornei.

În luna august, firma franceză Lactalis a închis fabricile “La Dorna” din județul Suceava. Acestea se situau în Vatra Dornei și Dealu Floreni, iar laptele era furnizat de către producătorii locali. Gigantul a declarat pe atunci că va păstra contractele cu fermierii români și vor direcționa laptele către celelalte fabrici. Sub umbrela Lactalis mai intră și companiile: Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Lactate Harghita și Rarăul.

Potrivit ZF.ro, peste 100 de fermieri din zona de munte a județului Suceava au făcut front comun, adunându-se în cooperativa agricolă Cașcașaru Dornei. Aceștia își propun să construiască o fabrică de lactate cu magazin de desfacere în Șaru Dornei. Reprezentanții cooperativei agricole au atras fonduri europene în valoare de peste 3 milioane de lei prin intermediul AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale). De asemenea, fermierii și-au exprimat dorința de a deschide fabrica cât mai curând.

Cooperativa agricolă Caşcaşaru Dornei a fost înființată în urmă cu doi ani. Se pare că în anul 2019, aceasta a raportat o cifră de afaceri de peste jumătate de milion de lei, conform datelor de la Ministerul de Finanțe. Cooperativa Cașcașaru Dornei deține o suprafață totală de aproape 1900 de metri pătrați în localitatea Șaru Dornei. Conform proiectului tehnic depus pe site-ul AFIR, suprafața construită va măsura aproximativ 1.000 de metri pătrați.

În județul Suceava se cresc cele mai multe bovine, peste 130.000 anul trecut, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.

Aflăm și că la nivel național există peste 150 de unități de prelucrare a laptelui crud. Se pare că 14 dintre acestea se află în județul Suceava, fiind județul cu cele mai mari fabrici de lactate. Se pare că în aceste fabrici lucrează peste 1.500 de persoane, iar afacerile cumulate valorează peste 400 milioane de lei.

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/crescatorii-de-vaci-nu-mai-vor-sa-depinda-de-procesatori-isi-construiesc-fabrica-de-lactate

 

FERMIERII MAI AȘTEAPTĂ UN AN ACESTE SUBVENȚII! O lege așteptată de fermierii români să intre în vigoare a fost amânată. Prin această lege, adoptată de Parlamentul României, înainte de alegerile electorale, și publicată pe 6 noiembrie 2020 în Monitorul Oficial, fermierii români ar fi beneficiat de noi subvenții, de 10.000 de euro/fermier/an și respectiv 20.000 de euro/fermier/an.

Este vorba despre Legea pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescărești și de acvacultură.

Potrivit acestei legi, fermierii români urmau să beneficieze de la 1 ianuarie 2021 de prime de comercializare în valoare de 200 euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare, produsele pescărești și de acvacultură, comercializate către unități de procesare, 20.000 de euro anual/beneficiar, respectiv 100 euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare, produsele pescărești și de acvacultură, comercializate direct pentru consum, 10.000 de euro anual/beneficiar. Aceste subvenții urmau să fie acordate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

De la 1 ianuarie 2021 ar fi trebuit să apară normele de aplicare a legii. În loc de norme, a fost prelungit termenul de aplicare al legii așa că fermierii români mai au de așteptat pentru aceste ajutoare.

Printr-o ordonanță de urgență, emisă pe 30 decembrie 2020 de Guvernul Cîțu și publicată în Monitorul Oficial pe 31 decembrie 2020, intrarea în vigoare a acestei legi a fost amânată până la data de 1 ianuarie 2022.

Articolul IV: Termenul de intrare în vigoare prevăzut la articolul 9 din Legea nr. 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescărești și de acvacultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 noiembrie 2020, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2022, menționează ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 225 din 30 decembrie 2020 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, publicată în ultima zi din anul 2020 în Monitorul Oficial.

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/guvern-subventii-apia-amanate-la-plata

 

România cheltuieşte cu educaţia şi sănătatea, ca procent din PIB, cu o treime mai puţin faţă de media europeană ♦ Dar cheltuielile bugetare cu apărarea şi ordinea şi siguranţa publică, ca procent din PIB, sunt mai mari cu un punct procentual faţă de media europeană.

România a cheltuit în 2028 4,7% din PIB cu sănătatea, faţă de o medie europeană de 7%, iar cheltuielile cu educaţia au însemnat 3,2% din PIB în România, faţă de o medie europeană de 4,6%.

În aceeaşi vreme, cheltuielile cu apărarea au fost în România în 2018 echivalentul a 1,7% din PIB, faţă de o medie europeană de 1,2%, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Statul român a cheltuit pe protecţia socială (pensii, ajutoare de şomaj, indemnizaţii pentru copiii şi mame, alocaţii etc.) 11,6% din PIB, în vreme ce media europeană se situează la 19,2% din PIB. Pensiile au însemnat în 2018 o cheltuială echivalentă cu 8,6% din PIB-ul României, iar media europeană a fost de 10,4%. Trebuie subliniat însă veniturile şi cheltuielile bugetului României sunt mult sub media UE. Având venituri ridicare ţările din Vest au cheltuit în medie 47%din PIB, iar România, cu venituri de 31% din PIB, a cheltuit echivalentul a 34,9% din PIB. De asemenea, veniturile fiscale în PIB-ul românesc sunt la un nivel de 27%, faţă de o medie europeană de 40%.

Ponderea pensiilor din totalul cheltuielilor statului român a fost de 24,7%, faţă de o medie europeană de 22,3%, explicabil tocmai prin veniturile scăzute ale bugetului României.

Dintre principalele arii ale cheltuielilor administraţiilor publice din UE protecţia socială este de departe cea mai mare. Cheltuielile din acest sector echivalează cu 19,2% din PIB în 2018. Următoarele domenii importante sunt sănătatea (7%) şi seviciile publice generale (6%), educaţia (4,6%) şi afacerile economice - cheltuielile din agricultură, energie etc. (4,4%).

Protecţia socială a reprezentat cel mai important domeniu al cheltuielilor administraţiei publice în 2018 pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.  Finlanda, Franţa, Danemarca, Italia şi Austria au dedicat cel puţin 20% din PIB protecţiei sociale, în timp ce Irlanda, Malta, Letonia, România, Bulgaria şi Cehia au cheltuit fiecare 12% din PIB sau mai puţin pentru protecţia socială.

Ca pondere în totalul cheltuielilor bugetare, protecţia socială în România înseamnă o treime, dintre care un sfert au fost pensiile în 2018, potrivit datelor şi metodologiei Eurostat. A doua cea mai importantă zonă bugetată a fost sănătatea – 13,3% din totalul cheltuielilor. Spre comparaţie, media europeană a cheltuielilor cu protecţia socială ca pondere din totalul cheltuielilor statului este de 41,2%, iar pentru sănătate media este de 15%. Pentru educaţie România alocă 9,1% din totalul cheltuielilor, în timp ce media europeană este de 9,9%.

Datele Eurostat mai arată că România alocă pentru apărare un buget care reprezintă 4,8% din totalul cheltuielilor, iar media europeană se situează la 2,6%. Alte arii în care România alocă mai mult decât valoarea mediei europene ca pondere în totalul cheltuielilor sunt ordinea publică (6,2% faţă de media UE de 3,6%) şi protecţia mediului (2,4% faţă de media UE de 1,7%

Atunci cand vrei sa iti deschizi propria firma, este important sa aflii care sunt costurile si ce taxe vei plati pe toata perioada derularii activitatii. Taxele si impozitele difera in functie de entitatea juridica aleasa. Astazi vom discuta despre taxele pe care le vei achita atunci cand ai o societate cu raspundere limitata sau daca esti persoana fizica autorizata.

SRL

Societatea cu raspundere limitata este o entitate juridica cu raspundere limitata in fata legii  si cu raspundere limitata pentru asociati, in limita capitalului social disponibil. Aceasta forma de business are caracteristici de parteneriat si este cea mai flexibila forma de societate comerciala atat pentru asociat unic cat si pentru un numar mai mare de asociati.

O entitate juridica de tip SRL poate avea utiliza toate tipurile de coduri CAEN. Asociatii din cadrul societatii nu raspund pentru obligatiile firmei, suportand doar riscul activitatii acesteia in limitele partii sociale detinute. Toate obligatiile financiare ale unui SRL se achita doar din fondurile firmei, nu si ale persoanelor fizice care detin societatea.

Taxe si impozite SRL

Societatiile cu raspundere limitata platesc 16% impozit pe profit. Microinterprinderile au un impozit mult mai mic de 3% sau 1% daca au minim un angajat. Pentru dividentele retrase din firma se percepe un impozit de 16%.

Ce firme pot fi microinterprinderi?

  • Cele care au venituri, dar nu din activitati bancare, asigurari sau asigurari, piata de capital sau din jocuri de noroc.
  • Firmele care realizeaza venituri ce nu au depasit suma de 500.000 euro in ultimul sau actualul an fiscal.
  • Asociatii sunt persoane fizice, altele decat statul sau autoritatile locale.
  • Nu este in dizolvare cu lichidare.

PFA

Persoana fizica autorizata este cea mai simpla forma sub care o persoana fizica poate desfaura activitati economice independent, folosindu-si forta sa de munca. Activitatiile pe care aceasta entitate juridica le poate desfasura sunt din toate domeniile, meseriile sau profesiile pe care legea le permite. Persoana fizica care infiinteaza un PFA trebuie sa aiba studii cu care demonstreaza legal ca poate exercita serviciile incadrate in codul CAEN principal ales pentru PFA.

Taxe si impozite PFA

Persoanele fizice autorizate platesc 16% impozit pe venit. Pe langa aceste taxe se mai percep 10.5% sau 26.3% pentru CAS, pe venitul delcarat. Impozitul pentru CAS nu poate fi mai mic decat 35% din castigul salarial mediu brut, dar nici mai mare decat 5 ori castigul salarial mediu brut. Pentru asigurarile sociale se platesc inca 5.5% in sistem real sau pe baza normei de venit.

Acte contabile

SRL trebuie sa aiba un contract incheiat cu un contabil autorizat. Pentru firmele de tip PFA contavilitatea poate fi facuta de oricine fara sa se incheie un contract legal.

Angajati

SRL poate angaja un numar nelimitat de angajati indiferent de tipul de activitate pe care il desfasoara. De cealalta parte, un PFA nu poate colabora cu mai mult de 3 persoane.

Timp necesar pentru infiintarea unei firme

Ambele tipuri de entitati juridice se pot infiinta in decurs de 3-5 zile daca ai pregatite toate actele necesare. Dupa infiintarea firmei poti incepe imediat colaborarea cu alte entitati fizice si juridice.

La nivel naţional, agenţii economici oferă, 32.523 de locuri de muncă, în timp ce angajatorii Spaţiul Economic European au vacante pentru lucrătorii români un număr de 685 de posturi, arată datele centralizate ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), publicate joi.

Din totalul locurilor de muncă disponibile la nivel naţional, 1.738 sunt destinate persoanelor cu studii superioare (programator, inginer în diferite domenii de activitate, economist, contabil, psiholog etc), 18.461 pentru persoanele cu studii liceale, postliceale, profesionale, iar restul pentru persoanele cu studii primare/gimnaziale sau fără studii,  potrivit sursei citate.

Agent de securitate (1.862), lucrător comercial (1.767), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.083), muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.014), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli, zidărie (909), conducător auto transport rutier de mărfuri (818) şi lăcătuş mecanic (732), sunt cele mai multe locuri de muncă oferite.

Pagina 1 din 167
Go to top