AGROSTAR

AGROSTAR

https://financiarul.ro/wp-content/uploads/imbatranire2.jpg

Romania s-a situat in 2016 pe primul loc in Uniunea Europeana la procentajul deceselor care ar fi putut fi evitate, tinand cont de cunostintele si tehnologia medicala, cu 80,1% din total, fata de o medie de 68% in UE.

1,7 milioane de persoane cu varsta sub 75 de ani au decedat in Uniunea Europeana in anul 2016, din acestea aproximativ 1,2 milioane decese pot fi considerate premature. Bolile de inima (174.000 decese), cancerul de trahee, bronhii si plamani (168.000) si accidentele vasculare cerebrale (87.000) au fost responsabile pentru mai mult de o treime (37%) din totalul cazurilor de decese care puteau fi evitate, conform Agerpres.ro.

La nivelul UE, ponderea cazurilor de deces ce puteau fi evitate raportate la numarul total al deceselor a scazut cu 1,7 puncte procentuale in 2016, comparativ cu 2011, pana la 68%.

 

In Romania, potrivit Eurostat un numar de 89.301 de cazuri de deces inregistrate in 2016 in randul persoanelor cu varsta sub 75 de ani puteau fi evitate. Din numarul total, 53.754 de cazuri de deces (sau 48,2%) puteau fi prevenite, iar 35.547 de cazuri (sau 31,9%) puteau fi tratate.

Romania este pe primul loc in UE cand vine vorba de ponderea deceselor in urma unor cauze care puteau fi tratate (31,9%), urmata de Slovacia (30,8%), Lituania (30,1%) si Malta (30%). La polul opus, ponderea cazurilor care puteau fi tratate dar care s-au soldat cu decese este cea mai mica in Franta (19,3%) si Belgia (20,5%).

Potrivit Eurostat, mortalitatea tratabila se refera la cazurile de deces care ar fi putut fi evitate prin interventii medicale la timp si eficiente, inclusiv preventie si tratament secundar, dupa declansarea afectiunilor.

sursa wall-street.ro

6,2 milioane de români nu muncesc

https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2019/05/bani-banca.jpg

Cresc cheltuielile cu asistența socială. În primele șapte luni ale anului, statul a cheltuit cu 11,4% mai mulți bani pentru plata pensiilor, alocațiilor pentru copii și a ajutoarelor sociale. Statul trebuie să asigure peste 3 miliarde de lei până la finalul anului, doar pentru a achita pensiile majorate de la 1 septembrie.

Dacă scoatem din calcul copiii, elevii și studenții, datele oficiale arată că România are 6,2 milioane de pensionari și persoane care beneficiază de ajutor social, casnice sau persoane aflate „în altă situație”. Asta înseamnă că, statistic, unei persoane care muncește îi revin 1,25 persoane inactive.

„Orice stat serios are grijă și de cele mai vulnerabile categorii. Repet, România este corigentă la lucrul ăsta, pentru că cheltuim cel mai puțin și cheltuim și prost pe deasupra. Pentru că toate măsurile astea de asistență socială nu sunt acompaniate într-un mod serios de măsuri de susținere, astfel încât din pasiv persoana să devină activă”, spune Gelu Duminică, sociolog.

Numărul asistaților e în scădere în ultimii ani. În luna iulie, erau sub 200 de mii, cei mai mulți în județele Dolj și Buzău.

Iată ce spun oamenii:

„Cred că ar trebui să încerce un loc de muncă și să aibă un termen până la care să se angajeze. Dacă nu pot lucra, într-adevăr, eu zic că e de datoria noastră, a celor care putem să susținem acești oameni, să îi susținem. Și noi facem lucrul ăsta plătind impozitele.”

 

„Sunt oameni care muncesc pe foarte puțini bani și totuși se duc la muncă și își câștigă traiul. Și ei, pentru banii pe care îi primesc, trebuie să muncească.”

Totalul cheltuielilor cu asistența socială, în primele șapte luni ale anului, e cu 11% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut.

Aici intră plata pensiilor, care are cea mai mare pondere, a alocațiilor pentru copii, dar și a altor tipuri de indemnizații printre care și ajutorul social. Creșterea pensiilor din iulie 2018 a înclinat cel mai mult balanța.

„Ar trebui să iei și acele măsuri ca acel stat să se dezvolte pe seamă de investiții. Ar mai fi o problemă de principiu economic. Dacă banii din asistența socială s-ar duce doar pe consumul de bunuri produse în România, atunci da, am vedea o ciclicitate și o ritmicitate a economiei noastre naținoale”, spune Adrian Bența, consultant fiscal.

Majorarea pensiilor de la 1 septembrie 2019 va face ca aceste cheltuieli sa crească și mai mult. Potrivit datelor Consiliului Fiscal, statul trebuie să asigure peste 3 miliarde de lei în plus doar pentru anul acesta.

sursa digi24.ro

Forţa de muncă din UE urmează să crească considerabil

Europa se îndreaptă către un viitor din ce în ce mai sustenabil cu ajutorul tranziţiei energetice, prin care producţia industrială va înregistra un câştig net de până la 145 de miliarde de euro în Europa până în 2030, arată studiul Just E-Volution 2030, produs de The European House - Ambrosetti în colaborare cu Enel şi Fundaţia Enel.

"Creşterea producţiei industriale, avansul numărului de locuri de muncă şi efectele pozitive asupra sănătăţii, însoţite de o reducere accentuată a costurilor socio-economice asociate: Europa se îndreaptă către un viitor din ce în ce mai sustenabil cu ajutorul tranziţiei energetice", arată studiul.

Potrivit acestuia, forţa de muncă din Uniunea Europeană urmează să crească cu până la 1,4 milioane de noi locuri de muncă până în 2030. În plus, înlocuirea tehnologiilor de producţie din surse termice cu cele electrice în transport şi în sectorul rezidenţial va permite îmbunătăţirea calităţii aerului, reducând costurile legate de poluare cu aproximativ 3 miliarde de euro până în 2030.

Printr-un model econometric inovator, studiul estimează impactul tranziţiei energetice în desfăşurare - susţinută de creşterea ponderii electricităţii în consumul de energie, digitalizare şi generare de energie regenerabilă - asupra producţiei industriale, ocupării forţei de muncă şi sănătăţii în Uniunea Europeană, cu un accent special pus pe Italia, Spania şi România.

Studiul estimează impactul net al tranziţiei asupra valorii producţiei industriale până în 2030.

"Decarbonizarea reprezintă o oportunitate excelentă de modernizare a economiei europene, de revitalizare a sectorului industrial şi de asigurare a unei creşteri sustenabile care să dureze. Cu o bază de generare a energiei regenerabile în creştere, pătrunderea treptată a energiei electrice în sistemul energetic ne va permite să decarbonizăm cele mai poluante sectoare ale economiei din punct de vedere istoric, creând totodată valoare în moduri noi, oferind noi servicii consumatorilor, care sunt, la rândul lor, jucători din ce în ce mai importanţi în sistemul energiei electrice. Prin urmare, este esenţial ca beneficiile tranziţiei energetice să fie împărtăşite şi asociate cu măsuri ample care vizează aspecte climatice, energetice, de mediu, industriale şi sociale", a declarat CEO-ul Enel, Francesco Starace.

Tranziţia energetică va asigura beneficii de mediu majore prin scăderea accentuată a emisiilor de CO2 şi oportunităţi majore pentru ţările care sunt primele care vor profita de beneficiile economice şi sociale legate de această evoluţie, se menţionează în studiu.

Modificările la Legea Apicultorii, care pun gând rău produselor falsificate de pe piață, mai au de așteptat. Deși a fost inițiată și prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor încă din luna februarie 2017 legea nu a fost aprobată nici acum ultima amânare fiind înregistrată, miercuri – 4 septembrie, când plenul reunit al Camerei Deputaților, ultimul for decisiv care ar tebui să dea votul înainte de trimiterea la președintele Klaus Iohannis, a decis ca legea să fie retrimisă la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice pentru un raport suplimentar.

Propunerea de retrimitere a legii către Comisia de Agricultură a venit din partea deputatului UDMR, Szabo Ödön. ”Stimați colegi! Am avut o discuție și cu reprezentanții grupurilor și solicităm retrimiterea la comisie a punctului 5 de pe ordinea de zi a plenului – este vorba despre PL-x 221/2017 – Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apiculturii nr. 383/2013 – pentru două săptămâni”, a transmis deputatul.

Care sunt modificările propuse, așa cum apar ele în PL-x nr. 221/2017:

Noul act normativ care va schimba Legea apiculturii vine cu o serie de noutăți menite să ”curețe” piața și să îi sprijine pe stuparii adevărați, care pun la vânzare produse apicole de calitate. Astfel, s-a venit cu propunerea ca: ”producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara de origine pentru mierea de albine şi ţara de origine sau locul de proveniență pentru produsele apicole. Pentru amestecurile de miere provenite din comunitatea europeană şi/sau ţări terţe, producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă, după caz: „amestec de miere provenită din Uniunea Europeană”, „amestec de miere provenită din afara UE” şi „amestec de miere provenită din UE şi din afara UE”.

Pentru mierea şi amestecurile de miere ce conține și miere provenită din ţările terţe se va afişa vizibil pe etichetă ţara de origine și/sau ordinea participării ca pondere la amestec, după caz. Înscrierea pe eticheta produsului finit a menţiunii Produs natural revine obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă miere şi produse apicole.

Înscrierea pe eticheta produsului finit a menţiunii Produs românesc revine obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100% miere ca materie primă provenită din exploataţii apicole din România.

Sancțiuni și contravenții: Amenzi până la 40.000 lei pentru producătorii, procesatorii şi comercianţii care comercializează, cu bună ştiinţă, miere de albine cu adaosuri de zaharuri

Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu avertisment sau amendă de la 250 lei la 350 lei, în cazul nedeţinerii carnetului de stupină;
b) cu avertisment sau amendă de la 125 lei la 250 lei, în cazul necompletării carnetului de stupină;
c) cu avertisment sau amendă de la 250 lei la 500 lei, în cazul neidentificării stupilor de către apicultor la formele asociative de profil legal constituite, conform legislaţiei în domeniu;
d) cu avertisment sau amendă de la 500 lei la 750 lei, în cazul neidentificării stupilor de către formele asociative de profil, legal constituite, conform legislaţiei în domeniu;
e) cu avertisment sau amendă de la 250 lei la 500 lei, în cazul lipsei panoului de identificare la stupinele deplasate în pastoral;
f) cu amendă de la 500 lei la 750 lei, în cazul vânzării materialului biologic apicol de elită şi multiplicare neautorizat;
g) cu amendă de la 250 lei la 500 lei, în cazul neanunţării de către apicultor, în maximum 24 de ore de la instalarea stupinei pe vatră, a consiliului local şi a administratorilor terenurilor agricole sau silvice pe rază căruia se deplasează cu stupii în pastoral;
h) cu amendă de la 500 lei la 750 lei, în cazul nerespectării de către apicultor a distanţelor dintre stupine la masivele melifere din păduri;
i) cu amendă de la 500 lei la 750 lei, în cazul nerespectării de către apicultor a distanţelor dintre stupine la culturile agricole;
j) cu amendă de la 500 lei la 750 lei, în cazul amplasării de către apicultor a stupinei pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau al amplasării stupinei între alte stupine și sursa de cules;
k) cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, în cazul nerespectării prevederilor art. 15 alin. (1) şi (2), precum şi acordarea de despăgubiri apicultorului pentru daunele create;
l) cu amendă de la 500 lei la 750 lei, în cazul nerespectării prevederilor art. 13 alin. (1) şi (2);
m) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, în cazul nerespectării prevederilor art. 171 şi art. 173;
n) cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei, pentru producătorii, procesatorii şi comercianţii care comercializează, cu bună ştiinţă, miere de albine cu adaosuri de zaharuri exogene sau alte substanţe interzise şi, după caz, suspendarea pe timp de 12 luni a documentului de autorizare/înregistrarea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare.”

Mierea şi produsele apicole care nu vor fi etichetate conform noii legislații, după aprobarea ei, se vor retrage de la comercializare în momentul constatării neconformităţii şi în baza procesului-verbal întocmit de către consilierii cu atribuţii de control oficial. Produsele falsificate sau substituite se vor confisca şi se vor distruge pe cheltuiala comerciantului, procesatorului sau a producătorului, după caz.

LEGE ÎMPOTRIVA FERMIERILOR! Ce s-a mai întâmplat cu deja celebrul Ordin al Ministerului Sănătăţii 119/2014? Mai nimic. Cei care trebuie să schimbe ceva dorm în papuci şi se fac că nu înţeleg revolta noastră şi a fermierilor care deja plătesc scump consecinţele unor prevederi prost gândite, fără fundamente ştiinţifice, fără noimă!

Am trimis recent către toate instituţiile statului în măsură să ia decizii, o „Scrisoare deschisă” (detalii AICI: SCRISOARE DESCHISĂ. ANULAŢI prevederile OMS 119/2014 care AFECTEAZĂ ÎN MOD DIRECT fermele zootehnice!) semnată de revista Ferma şi organizaţiile reprezentative din sectorul zootehnic, prin care cerem ANULAREA tuturor prevederilor care fac referire la fermele zootehnice, respectiv distanţele dintre exploataţii (indiferent de dimensiune) şi spaţiile de locuit. Cred că putem publica deja o carte cu toate articolele apărute în revista Ferma despre OMS 119/2014, la care adăugăm zecile de solicitări şi propuneri de modificare, argumentate ştiinţific, ale grupului de iniţiativă format din specialişti şi fermieri.

Ca să fim clari şi să nu existe loc de interpretări, nimeni nu spune să nu existe distanţe prestabilite între ferme şi spaţiile de locuit, dar NU AŞA cum au legiferat cei de la Ministerul Sănătăţii, abuziv şi fără vreo bază ştiinţifică reală. Ce facem cu fermele existente deja? Le mutăm după bunul plac al celor care îşi construiesc - de multe ori, ilegal - vilele prea aproape de ferme şi apoi strâmbă din nas că... LE PUTE viaţa de la ţară?

Cine pune, de fapt, beţe în roatele dezvoltării satului românesc? În Ordinul 119, cu tot cu modificările care mai mult încurcă decât ajută, sunt sintagme care duc la interpretări subiective şi abuzive cu privire la activităţile zootehnice. Pentru cei de la Ministerul Sănătăţii, distanţe minime înseamnă REGLEMENTĂRI MAXIME, iresponsabile, care au deja CONSECINŢE economice GRAVE. Pentru că, se pare, OMS 119, modificat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii 994/2018 (dar nu în favoarea zootehniei, nicidecum!), suportă şi alte modificări, ori de câte ori patria o cere. Adică tot cei de la Sănătate! Aminteam, la începutul acestui an, de un referat de aprobare de modificări în OMS 119 pentru ceva situaţii care vizează cabinetele medicale umane. În ceea ce priveşte zootehnia, linişte de-ngropăciune!

Aşteptăm reacţia instituţiilor statului la scrisoarea deschisă. Aşteptăm măsuri şi decizii normale, adaptate realităţilor din teren. Este şi culmea ca un fermier să fie amendat, controlat, aruncat în procese interminabile pentru că un vecin supărat îi face reclamaţii peste tot pe unde apucă, în baza acestui ordin cel puţin aberant. Da, şi putem argumenta oricând şi cu date concrete toate afirmaţiile pe care le-am făcut referitor la OMS 119, din 2014 încoace. Avem şi exemple, din păcate.

Vrem să fim europeni, dar ignorăm legislaţia comunitară după bunul plac. Vrem ferme ca în restul Europei dar, ce să vezi, la noi NU SE POATE să ai grajdul lângă restaurantul pensiunii tale sau lângă casa în care locuieşti sau lângă casa vecinului care te felicită pentru că eşti un bun fermier şi produci mâncare bună inclusiv pentru familia lui.

Deci, stimaţi decidenţi, în care colţ uitat de Europă vreţi să înghesuiţi ţara asta?!

ATENȚIE! NU PIERDEȚI BANII! Plata subvențiilor APIA depinde de respectarea acestor termene. Vă anunțăm din timp ce trebuie să faceți ca să nu fiți excluși de pe lista de plată APIA. Care sunt obligațiile fermierilor care au solicitat plata pe hectar, actele pe care trebuie să le depună aceștia la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și data limită de depunere a actelor?

TERMEN LIMITĂ 1 NOIEMBRIE 2019!

SPRIJIN CUPLAT PENTRU TOMATE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Se acordă fermierilor activi care îndeplinesc următoarele condiții:
a) cultivă în câmp tomate;
b) livrează cantitatea minimă de 15 tone/ha tomate la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;

Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2019, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată. Pentru cultura înfiinţată în anul 2019, procentul din sămânţă certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar.

Factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară
activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânță.

În situația în care fermierul înființează cultura prin răsad, pe care-l achiziționează de la o terță persoană, prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere factura de achiziție sau fila/filele din carnetul de comercializare a răsadului, însoțită de copii de pe plicul de semințe folosite pentru producerea răsadului sau copie de pe documentul de calitate și conformitate al furnizorului sau copie de pe raportul de control sau de pe pașaportul fitosanitar, dacă furnizorul răsadului este persoană fizică sau juridică autorizată de inspectoratul teritorial pentru calitatea semințelor și materialului săditor pentru multiplicarea de material săditor legumicol, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeței declarate.

Vă reamintim cuantumul pe hectar pentru această schemă de plată, pentru anul 2018: TOMATE PENTRU INDUSTRIALIZARE - 1.715 euro/ha = 7.998,417 lei/ha.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CASTRAVEŢI DESTINAȚI INDUSTRIALIZĂRII

Se acordă fermierilor activi care îndeplinesc următoarele condiții:
a) cultivă în câmp castraveţi;
b) fac dovada valorificării producţiei pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
c) livrează cantitatea minimă de 12 tone/ha castraveţi la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare;
d) unităţile de industrializare care cultivă castraveţi fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Pentru cultura înfiinţată începând cu anul 2019, procentul din sămânţă certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar.

Factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară
activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminţei
certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă.

Vă reamintim cuantumul pe hectar pentru această schemă de plată, pentru anul 2018: CASTRAVEȚI PENTRU INDUSTRIALIZARE - 530,03 euro/ha = 2.471,9539 lei/ha

SPRIJIN CUPLAT PENTRU LEGUME CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE - SERE

Se acordă fermierilor activi pentru următoarele culturi:
a) tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) castraveţi pentru consum în stare proaspătă sau destinaţi industrializării;
c) ardei pentru consum în stare proaspătă;
d) varză pentru consum în stare proaspătă.
Sprijinul cuplat pentru culturile menționate se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate:
a) 85 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) 50 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
c) 50 tone la castraveţi destinaţi industrializării;
d) 29 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
e) 46 tone la varză pentru consum în stare proaspătă.

Dovada comercializării legumelor o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol depuse la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate şi factura sau bonul fiscal de achiziție a seminței, se depune la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere curent.

Unităţile de industrializare care cultivă castraveţi în sere proprii fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

Nu sunt eligibile la plată suprafeţele de sere sau solare în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.

Vă reamintim cuantumul pe hectar pentru această schemă, pentru anul 2018: LEGUME CULTIVATE ÎN SERE ȘI SOLARII (roșii, ardei, castraveți, varză, vinete) - 7.600,03 euro/ha = 35.445,0199 lei/ha

SPRIJIN CUPLAT PENTRU LEGUME CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE - SOLAR

Se acordă fermierilor activi pentru următoarele culturi:
a) tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
c) castraveţi destinaţi industrializării;
d) ardei pentru consum în stare proaspătă;
e) varză pentru consum în stare proaspătă;
f) vinete pentru consum în stare proaspătă.
Sprijinul cuplat pentru culturile susmentionate se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate:
a) 32 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) 30 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau industrializării;
c) 16 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
d) 22 tone la varză pentru consum în stare proaspătă;
e) 20 tone la vinete pentru consum în stare proaspătă

Dovada comercializării legumelor o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol depuse la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Castraveții destinați industrializării se comercializează către unități de industrializare înregistrate pentru siguranţa alimentelor potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008.

Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate şi factura sau bonul fiscal de achiziție a seminței, se depune la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere curent.

Unităţile de industrializare care cultivă castraveţi în sere sau solare proprii fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

Nu sunt eligibile la plată suprafeţele de sere sau solare în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.

Vă reamintim cuantumul pe hectar pentru această schemă, pentru anul 2018: LEGUME CULTIVATE ÎN SERE ȘI SOLARII (roșii, ardei, castraveți, varză, vinete) - 7.600,03 euro/ha = 35.445,0199 lei/ha

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE MAZĂRE BOABE PENTRU INDUSTRIALIZARE

Procesatorii care cultivă mazăre boabe fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne, conform art.44, alin.(4) din Ordinul .M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE FASOLE BOABE PENTRU INDUSTRIALIZARE

Procesatorii care cultivă fasole boabe fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne, conform art. 44, alin. (4) din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Vă reamintim cuantumul subvenției pe hectar pentru aceste două culturi, pentru anul 2018: MAZĂRE BOABE/FASOLE BOABE - 84 euro/ha =391,7592 lei/ha

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU IN PENTRU FIBRĂ - ANT 2 ŞI AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU CÂNEPĂ PENTRU FIBRĂ - ANT 3

Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.

Pentru anul 2018, cuantumul  pe hectar ANT 2 şi 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră și pentru in pentru fibră  a fost de  7,6474 euro/ha = 35,6659 lei/ha.

Informații furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

LISTA DE PLATĂ SUBVENȚII APIA 2019! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) avertizează că fermierii care exploatează mai mult de 30 de hectare de teren agricol și care și-au diminuat anul trecut suprafața cu mai mult de un hectar pot fi suspectați că au creat condiții artificiale ca să obțină plata redistributivă pe hectar pentru o suprafață mai mare decât limita de 30 de hectare, limită pentru care se acordă această plată, indiferent de mărimea exploatației agricole.

Plata redistributivă reprezintă o plată anuală destinată fermierilor care au dreptul la plata unică şi se acordă gradual pentru primele 30 de ha ale exploataţiei agricole, indiferent de suprafaţa acesteia.

Pentru anul 2018, cuantumul pe hectar  pentru această plată de care beneficiază fermierii, stabilit de APIA, este:

Plată redistributivă  = primul interval: 1-5 ha inclusiv - 5 euro/ha = 23,319 lei/ha;  al doilea interval: peste 5 ha până la  30 ha inclusiv - 50,3626 euro/ha = 234,8810 lei/ha. ATENȚIE! Această plată se acordă până la limita de 30 de hectare, indiferent de mărimea exploatației agricole!

Cazurile în care se consideră că fermierii nu şi-au fragmentat/divizat exploataţiile în scopul de a beneficia de plata redistributivă sunt următoarele:

a) moştenirea;
b) vânzarea-cumpărarea de terenuri agricole;
c) rezilierea contractelor de arendă/concesiune.


Conform O.U.G. nr. 3/2015, art. 16: “Nu beneficiază de plata redistributivă fermierii care şi-au fragmentat exploataţiile după 18 octombrie 2011 doar în scopul de a beneficia de plata redistributivă şi nici fermierii ale căror exploataţii sunt rezultatul fragmentării respective“.

Conform Ordinului M.A.D.R. nr. 619/2015 art. 31: “Fragmentarea exploataţiei după data de 18 octombrie 2011 se consideră condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea cererii de plată pentru plata redistributivă. Exploataţiile rezultate în urma fragmentării, potrivit art. 16 din ordonanţă, nu sunt eligibile la plata redistributivă.“

Verificarea creării condiţiilor artificiale
Pentru fermierii care şi-au fragmentat exploataţiile după data de 18 octombrie 2011 în scopul creşterii/ diminuării artificiale a suprafeţei pentru care să primească plata redistributivă, prin crearea mai multor exploataţii care să poată primi fiecare plata redistributivă sau prin redistribuirea unor suprafeţe ale exploataţiei iniţiale către alte exploataţii afiliate sau aparţinând membrilor familiei în scopul creşterii artificiale a suprafeţei pentru care să primească plata redistributivă (fermierii care solicită schema de plata redistributivă în campania 2019 şi care în campaniile 2012-2018 au avut suprafața solicitată mai mare de 30 ha şi care şi-au scăzut suprafaţa cu mai mult de 1 ha), există suspiciunea creării condiţiilor artificiale.

Dacă suspiciunile sunt confirmate, APIA îi exclude de la plată pe acești fermieri.

REGULA PENTRU BANI ÎN PLUS PE HECTAR! 58 de euro în plus la schema de plată unică pe suprafață (SAPS), cât este valoarea plății pe înverzire pentru anul 2018, înseamnă mai mulți bani în buzunarele fermierilor români. Atenție! Ca să încasați banii trebuie să respectați și condiția legată de zonele cu strat vegetal. Termen limită 1 octombrie 2019.

Zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu amestecurile de specii de culturi, care nu participă la calculul diversificării culturilor (regulă obligatorie pentru plata pe înverzire) şi care asigură acoperirea solului pe o perioadă de cel puţin 8 săptămâni de la data răsăririi. Înfiinţarea stratului vegetal ca zonă de interes ecologic se face după recoltarea culturii principale declarate în anul de cerere. Fermierii notifică la APIA data răsăririi stratului vegetal. Proporţia dintre cele două specii din cadrul unui amestec de specii de culturi se stabileşte de către fermier, astfel încât ambele specii să fie identificate la controlul pe teren care se efectuează de APIA.

Perioada de însămânţare a stratului vegetal este 1 iulie-1 octombrie.  Deci, până la dara de 1 octombrie 2019, fermierii trebuie să însămânțeze stratul vegetal. Zonele acoperite cu strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de iarnă semănate în mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului şi nici culturile înfiinţate pentru pachetele 4 şi 7 ale măsurii 10 «Agromediu şi climă» din PNDR 2014-2020, aflate în derulare. Zonele cu strat vegetal participă la respectarea GAEC 4 şi se pot înfiinţa inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Desființarea stratului vegetal se realizează prin distrugere mecanică.

GAEC 4, normă de eco-condiționalitate- Acoperirea minimă a solului: Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei.

Pentru efectuarea plăţii pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, conform art. 1, punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 2333/2014, fermierul poate să modifice utilizarea parcelelor agricole în ceea ce priveşte zonele acoperite de strat vegetal prin schimbarea amplasamentului parcelei agricole sau schimbarea amestecului de specii de culturi pentru strat vegetal ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, fără a modifica procentul zonelor acoperite de strat vegetal declarat, iar amestecul de specii de culturi pentru strat vegetal să fie cel aprobat de APIA.  Fermierul are obligaţia să notifice APIA asupra acestor modificări pâna la data de 15 octombrie 2019.
Dacă APIA a informat fermierul cu privire la eventualele neconformităţi din cererea unică de plată sau de intenţia de a efectua un control pe teren, sau dacă în cadrul controlului pe teren se constată neconformităţi, modificările solicitate de fermier nu sunt acceptate pentru parcelele agricole la care se referă neconformitatea.

Plata pe înverzire este una dintre schemele care compun subvenția pe suprafață. Această plată este acordată din fonduri europene. Pentru anul 2018, cuantumul pe hectar al plății pe înverzire este de 58,2361 euro/ha = 271,6015 lei/ha.

Informații furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Sursă foto: Twitter

Blocul Naţional Sindical cere liderilor politici din România să continue dezbaterile parlamentare şi să dea votul pentru modificarea Legii dialogului social în această sesiune parlamentară, în pofida apelului de retragere a acestui proiect făcut de preşedinţii confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional.

"Dacă până în prezent organizaţiile patronale nu ne-au auzit, atunci mai spunem încă o dată: BNS consideră că se impune modificarea legii 62/2011, aşa cum susţine de altfel şi Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Organizaţia Internaţională a Muncii. Considerăm că este timpul pentru asumarea unui vot în Camera Deputaţilor pentru modificarea Legii 62/2011 privind dialogul social, în această sesiune parlamentară, tocmai pentru că această lege, fiind una organică, necesită atât prezenţă, cât şi vot dat de formaţiunile politice reprezentate în Parlament, indiferent de culoarea lor politică. Vrem să ne putem uita în ochii celor ce votează pentru că elementele cheie din propunerea de modificare a legii dialogului social vizează exercitarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, tocmai de aceea noi considerăm că acestea ar trebui susţinute indiferent de poziţionarea pe eşichierul politici româneşti", se arată într-un comunicat al BNS remis astăzi, conform Agerpres..

BNS a luat act de apelul preşedinţilor confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional reunite în cadrul Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), prin care au cerut retragerea proiectului de lege de modificare a Legii 62/2011 privind dialogul social şi contestă cu argumente acest demers al patronatelor.

"Cu amărăciune constatăm că în opinia organizaţiilor patronale modificarea Legii 62/2011 în această sesiune parlamentară ar fi inoportună, aşa cum în ultimii 8 ani au adresat acelaşi tip de mesaj tuturor oamenilor politici aflaţi la conducerea României. Patronatele consideră că finalizarea acestui demers în această sesiune parlamentară "ar induce tensiuni şi/sau reconfigurări structurale cu potenţial de a fi exploatate politic". Trebuie să le reamintim că în democraţie soluţiile la problemele economice şi sociale ale unei naţiuni sunt soluţii politice, date de guverne politice sau de parlamente constituite în baza opţiunilor politice ale cetăţenilor. Regretăm faptul că în comunicatul pe care patronatele l-au asumat se amestecă ca de obicei jumătăţi de adevăr şi jumătăţi de minciună", spun reprezentanţii BNS.

Ei susţin că actuala lege 62/2011 a fost adoptată fără a fi existat un acord sindicate - patronate în acest sens, fără dezbateri în Parlament, printr-o procedură permisă de Constituţia României, dar care în opinia acestora "a reprezentat un abuz de putere - asumarea răspunderii guvernului".

"Încă din 2012 am înregistrat la Parlamentul României un amplu pachet de propuneri de modificare a legii 62/2011, propuneri blocate în Parlament prin şantajul exercitat de-a lungul timpului de organizaţiile patronale asupra factorilor politici de decizie din România, de la Preşedinţi şi Prim miniştrii, lista continuând cu aproape toţi liderii politici. În mod constant au ameninţat în spaţiul public pe oricine a îndrăznit să-şi asume modificarea acestei legi. Atunci când în calitate de organizaţii patronale reprezentative nu le-au fost auzite vocile au recurs la alte instrumente de presiune politică şi diplomatică utilizând aşa zise ONG-uri (de exemplu Coaliţia pentru Dezvoltarea României sau camere de comerţ străine ce operează pe teritoriul României)", explică reprezentanţii Blocului Naţional Sindical, potrivit Agerpres.

Sindicaliştii afirmă că pentru patronate o guvernare eficientă este aceea care le pune la dispoziţie scheme de ajutor de stat de miliarde de lei, care alocă prin diverse tipuri de programe alte miliarde de lei, "care le modifică legislaţia astfel încât în România angajatorii să nu mai aibă responsabilitatea finanţării sistemului de securitate socială (pensii sau asigurări de sănătate), care le elimină orice bariere în importul de forţă de muncă din state terţe, tocmai pentru a lua locul românilor pe care i-au "gonit" din ţară cu atitudinea lor ostilă faţă de forţa muncă".

"Restricţiile în exercitarea libertăţii de asociere, restricţiile în exercitarea dreptului la negocieri colective sau a dreptului la grevă, dreptul suveran al angajatorului de a modifica unilateral normele de muncă instituit de actualul Cod al Muncii, plata unor salarii de mizerie în cele mai multe sectoare ale economiei (aproximativ 40% din contractele de muncă sunt încheiate la nivelul salariului minim), dezinteresul angajatorilor de a investi în formarea profesională a propriilor angajaţi etc., sunt doar câteva forme de manifestare a atitudinii ostile a angajatorilor din România faţă de marea masă de salariaţi", susţin liderii BNS.

În opinia acestora, organizaţiile patronale vorbesc "cu atâta uşurinţă" despre efectul devastator pe care modificarea legii dialogului social l-ar avea asupra investiţiilor sectorului privat, omiţând să menţioneze că investiţiile pe termen lung ale companiilor din România s-au înjumătăţit în 2018 faţă de 2009, dovadă a faptului că fără investiţiile statului, "mediul privat nu are resurse de investire sau, dacă le are, nu are interes să investească".

Potrivit BNS, în fiecare an din ultimii 4, România este somată în mod constant de Comisia Europeană să-şi corecteze legislaţia dialogului social astfel încât să relanseze negocierile colective la nivel de sector. De asemenea, în 2018 Comitetul European pentru Drepturi Sociale în cadrul raportului anual de monitorizare a respectării prevederilor Cartei Sociale Europene, constată reducerea semnificativă a contractelor colective de muncă şi cere Guvernului să precizeze ce măsuri au fost luate pentru întărirea dialogului social şi negocierilor colective.

"Având în vedere cele exprimate mai sus cerem liderilor politici ai României, atât din ţară dar şi celor ce ne reprezintă la Bruxelles sau Strasbourg, să-şi asume soluţii în direcţia respectării standardelor minime de muncă, atât de clamate de Germania sau Franţa dar considerate însă inoportune în România ", precizează sindicaliştii BNS, mai informează sursa citată.

Într-un comunicat remis marţi, Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), prin Preşedinţii Confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, au solicitat tuturor factorilor responsabili şi partidelor politice să retragă proiectul de modificare a Legii nr. 62/ 2011 a dialogului social, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei

"Demersul este fundamentat de inoportunitatea modificării acesteia de către Parlament în context electoral, întrucât ar induce tensiuni şi/ sau reconfigurări structurale cu potenţial de a fi exploatate politic. ACPR nu a solicitat modificarea Legii Dialogului Social dar, în măsura în care există propuneri de modificare din partea sindicatelor, acestea trebuie discutate şi clarificate în cadrul dialogului bipartit patronate-sindicate", se spune în document.

Organizaţia aminteşte faptul că proiectul de modificare a Legii dialogului social a fost respins de Senatul României, în şedinţa din data de 19 noiembrie 2018. Consiliul Economic şi Social, organism consultativ al Parlamentului şi al Guvernului României, a avizat nefavorabil propunerea legislativă pe data de 17 iulie 2018, conform Agerpres.

 

lapte fructe si legume in anul scolar 2019-2020 gratie programului UEOdata cu inceputul unui nou an scolar, programul UE de incurajare a consumului de fructe, legume si lapte in scoli va fi reluat in tarile UE care participa la el in anul scolar 2019-2020. Scopul programului UE pentru scoli este promovarea unei alimentatii sanatoase si a unor regimuri alimentare echilibrate, prin distribuirea de fructe, legume si produse lactate si prin propunerea, totodata, a unor programe educationale referitoare la agricultura si la o nutritie adecvata.


Peste 20 de milioane de copii au beneficiat de acest program in anul scolar 2017-2018, aceasta cifra reprezentand 20 % din copiii din intreaga Uniune Europeana.

In anul scolar 2019-2020, UE a alocat pentru Romania suma de 17,68 milioane de euro, din care 10,81 milioane de euro pentru lapte si 6,86 milioane pentru legume si fructe.

Comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, Phil Hogan, a declarat: „Adoptarea unor obiceiuri alimentare sanatoase de la o varsta frageda este importanta. Gratie programului UE pentru scoli, tinerii nostri cetateni nu doar se vor bucura de produse europene de calitate, ci vor invata, totodata, despre nutritie, agricultura si productia de alimente, cu munca grea pe care o implica aceasta din urma.”

In fiecare an scolar, acestui program i se aloca o suma totala de 250 de milioane EUR. Pentru 2019-2020, au fost alocate 145 de milioane EUR pentru fructe si legume si 105 milioane EUR pentru lapte si produse lactate. Desi participarea la program este facultativa, toate statele membre ale UE au ales sa participe, fie la o parte a programului, fie la intregul program. Alocarile nationale pentru tarile UE care participa la program in acest an scolar au fost aprobate si adoptate de Comisia Europeana in luna martie 2019. De asemenea, tarile pot completa ajutoarele UE cu fonduri nationale.

Statele membre pot decide modalitatea de punere in aplicare a programului, inclusiv tipurile de produse pe care le vor primi copiii sau tema masurilor educative instituite. Totusi, alegerea produselor distribuite trebuie sa se bazeze pe consideratii legate de sanatate si de mediu, de caracterul sezonier, de disponibilitate si de varietate.

De asemenea, Comisia Europeana pune la dispozitia profesorilor Pachetul pedagogic care cuprinde o colectie de resurse didactice si educationale gata de utilizare, care urmaresc sa creasca gradul de constientizare in randul tinerilor europeni cu varste cuprinse intre 11 si 15 ani cu privire la importanta alimentelor si a agriculturii pentru Europa.

lapte fructe si legume in anul scolar 2019-2020 - infografic

 

Pagina 4 din 167
Go to top