AGROSTAR

AGROSTAR

fermieripecamp

Agricost, cea mai mare fermă din sud-estul Europei, situată în Insula Marea a Brăilei, se confruntă cu lipsa forţei de muncă, în ciuda faptului că salariul mediu brut pe companie ajunge la 1.000 de euro lunar, iar 100 de muncitori, anual, beneficiază de o vacanţă de câteva zile într-o destinaţie din Europa, plătită de către angajator, atrage atenţia directorul general al societăţii, Lucian Buzdugan.

Potrivit acestuia, anul trecut au fost şase combine care nu au lucrat, deoarece nu s-au găsit muncitori, deşi s-a investit un milion de euro în aceste utilaje.

La ora actuală, salariul mediu brut pe companie este de 1.000 de euro/lună, iar salariul mediu net ajunge undeva la 560 - 570 de euro/lună.

"Din dorinţa de a crea condiţii cât mai bune salariaţilor, avem un sistem de hrănire de tip catering, în sensul că toată lumea primeşte la caserolă hrana foarte bine dozată, foarte bine calculată din punct de vedere energetic, din punct de vedere proteic, din toate punctele de vedere. Se primesc trei feluri de mâncare într-o igienă perfectă, la o oră exactă la care primeşte toată lumea. La aceeaşi oră, toată lumea primeşte masa, indiferent unde se găseşte - că e în mijlocul timpului, că e lângă fermă. Masa o asigurăm gratis", a spus Buzdugan.

De asemenea, 100 de muncitori merg anual, pe banii companiei, împreună cu soţiile într-o vacanţă într-o destinaţie europeană.

"Tot în grija faţă de oameni, anual, circa 120 de salariaţi cu funcţii de conducere petrec o vacanţă într-o capitală europeană pe banii companiei şi, de asemenea, 100 de muncitori în fiecare an merg într-o capitală, la cerere. În cazul lor, firma suportă şi costul soţiilor. Până acum, cererea lor a vizat Ierusalimul, cu Mormântul Sfânt - şi am fost aşa patru ani - după care au cerut Grecia, la Muntele Athos, iar de anul ăsta ne-au cerut Roma. Cei 100 de muncitori sunt aleşi la propunerea şefului de fermă, însă nu merg anul următor tot aceia. Merg prin rotaţie", a explicat şeful fermei din Insula Mare a Brăilei, adăugând că Agricost are 900 de angajaţi.

Cu toate aceste facilităţi, ferma duce lipsă de forţă de muncă, mai ales că, în următorii ani, vor fi date în funcţiune cinci fabrici de uscare a lucernei.

"Am vrut să vă spun că încercăm să motivăm oamenii şi, cu toate acestea, anul trecut am avut şase combine care nu au lucrat. Deci, am investit un milion de euro în şase combine care au stat fără să lucreze, pentru că nu am forţă de muncă. Din precauţie am crescut productivitatea şi, în loc de cele 90 de combine pe care le aveam înainte, am un program de 30 de combine. În acelaşi timp, pot să vă spun că am anual nevoie de cel puţin 35 de oameni, dând în funcţiune în fiecare an câte o fabrică sau altfel spus o staţie de procesare, deshidratare, de uscare a furajelor verzi", a atras atenţia şeful Agricost.

În acest sens, cu prilejul Agricost Open Day, care are loc în fiecare an la sfârşitul lunii mai, firma aduce elevi şi studenţi în Insula Mare a Brăilei, pentru a vedea singuri nivelul tehnic înalt la care se lucrează în fermă.

"Avem probleme cu forţa de muncă. Avem nevoie de forţă de muncă. Vin foarte mulţi studenţi la ziua noastră, foarte mulţi elevi de liceu cărora le asigurăm transportul gratuit numai să vină să vadă care este nivelul tehnic la care lucrăm. Nivelul este foarte înalt, de cel puţin undeva lângă nivel superior, pentru că avem un model de combină care costă 450.000 de euro, dar e adevărat că merge absolut singură, fără nicio intervenţie a omului. Singură se reglează, singură înaintează, dar trebuie supravegheată şi cel care se uită în ecrane trebuie să poată înţelege repede, să proceseze repede ce se întâmplă - nu neapărat pentru că intervenţia lui nu mai este să hotărască înălţimea, viteza de înaintare, nivelul, distanţa între bătător, vântul, pierderile etc., ea se autoreglează... Sistemul este CEMUS Automatic, iar intervenţia operatorului se face accesând sistemul CEMUS Dialog, Deci, în orice moment, operatorul poate interveni în reglarea combinei. Noi, toată iarna numai ne pregătim, numai învăţăm, dar trebuie să ai şi chemare", a punctat Lucian Buzdugan.

Ferma Agricost are în program înfiinţarea în Insula Mare a Brăilei a 12.500 de hectare de lucernă, în condiţiile în care nivelul de profitabilitate la această cultură este foarte ridicat, depăşind circa 500 de euro pe hectar la export. Potrivit lui Buzdugan, acest program necesită cinci fabrici de uscare a culturii, o investiţie care se ridică la 18 milioane de euro pentru fiecare unitate.

"Pentru cele 12.500 de hectare de lucernă îmi trebuie cinci fabrici. Acum am una, o construiesc pe a doua, anul viitor pe a treia şi tot aşa. De 18 milioane de euro avem nevoie pentru fabrica nouă de lucernă, nu e mult", a susţinut acesta.

Conform datelor transmise de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), cei mai mari zece beneficiari de subvenţii din agricultură, cu activităţi atât în sectorul vegetal, cât şi în cel zootehnic, au încasat anul trecut aproape 30 de milioane de euro (29,61 milioane de euro), SC Agricost SA din judeţul Brăila fiind pe primul loc în acest top, cu 9,18 milioane de euro.

În anul 2017, Agricost a încasat subvenţii în valoarea de 11,34 milioane de euro. Compania activează în sectorul agricol, având în concesiune de la statul român circa 56.000 de hectare de teren agricol în Insula Mare a Brăilei.

Agricost are ca activitate principală cultivarea şi comercializarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase şi alte culturi nepermanente.

Anul trecut, Agricost a fost preluată de compania Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite, Consiliul Concurenţei autorizând tranzacţia în iulie 2018. Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei şi comercializării cu amănuntul a florilor şi plantelor naturale, a materialului săditor pentru plante şi pomi, a îngrăşămintelor naturale şi a materialelor pentru reabilitarea terenurilor agricole etc.

Datele publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) arată că, în anul 2018, compania din judeţul Brăila a avut o cifră de afaceri netă de 375,39 milioane de lei, în creştere cu 4,5% faţă de anul precedent, înregistrând un profit net de 80,2 milioane de lei.

Sursa: AGERPRES

Fondurile europene reprezinta cea mai accesibila cale de a ne deschide o afacere in domeniul agricol. Chiar daca procesul de accesare a fondurilor europene este unul complicat, fermierii pot cere oricand ajutorul unei entitati specializate, care se va ocupa atat de dosarul de finantare cat si de implementarea proiectului.

Totusi, chiar daca am reusi sa indeplinim toate conditiile pentru accesarea fondurilor europene si sa implementam proiectul, aceste lucruri nu sunt suficiente pentru a avea o afacere de succes. Pentru a ne asigura ca vom avea o afacere agricola profitabila pe termen lung, pe care o vom putea extinde odata cu trecerea anilor, va trebui sa alegem un domeniu pe masura.

 

Iata patru idei de afaceri agricole profitabile pe care le poti demara cu fonduri europene:

1) Cultura de lavanda

In momentul de fata, lavanda este una din cele mai profitabile culturii, datorita cererii foarte mare pentru uleiuri esentiale dar si pentru pretul ridicat al acestora. La nivelul tarii noastre, nu foarte multe persoane detin o exploatatie de lavanda, iar acest lucru o face o cultura de nisa.

 

Pentru inceperea unei astfel de culturi cu fonduri europene, putem accesa Submasura 4.1 „Investitii in exploatatii agricole”, prin care putem obtine un sprijin nerambursabil in valoare de 50% din investitia totala. Acest site ne pune la dispozitie un ghid complet de accesare fonduri europene, dar si mai multe idei de afaceri la tara pe care le-ai putea demara.

2) Cultura de sofran

Sofranul este cel mai scump condiment din lume, iar preturile pentru aceasta mirodenie pleaca de la 8.000 de euro, ajungand chiar si la 13.000 de euro pe kilogram. O astfel de afacere nu necesita pregatire de specialitate si poate fi realizata de orice fermier care detine un teren agricol.

Si pentru aceasta afacere putem solicita finantare prin Submasura 4.1 „Investitii in exploatatii agricole”, iar pentru o suprafata de 500 metri patrati, aportul nostru financiar va fi de circa 10.000 de euro.

3) Cultura de mur

Murul este o cultura ideala pentru fermierii care nu detin o suprafata foarte mare de teren. Acestea sunt printre cele mai cautate fructe de padure, iar pretul unui kilogram de mure ajunge chiar si la 20 de lei.

In cazul in care ne dorim sa dezvoltam o astfel de cultura prin fonduri europene, putem opta pentru finantarea oferita prin Submasura 4.1 „Investitii in exploatatii agricole” sau Submasura 4.2 „Procesare produse agricole”, in cazul in care dorim sa dezvoltam atat o cultura cat si o unitate de procesare a murelor.

4) Livada de cires

Chiar daca nu ne va aduce un profit pe termen scurt, o livada de cires reprezinta o idee de afacere extrem de profitabila si foarte usor de administrat. In mod normal, infiintarea unei livezi de ciresi pe o suprafata de 1 hectar poate costa pana la 20.000 de euro, insa si pentru aceasta cultura se pot accesa fonduri europene.

Prin Submasura 4.1 „Investitii in exploatatii pomicole”,  putem accesa un sprijin nerambursabil in valoare maxima de 100.000 de euro, iar daca dorim sa infiintam si o unitate de procesare a cireselor, ne putem orienta spre Submasura 4.2 „Investitii pentru procesarea/marketingul produselor agricole”, prin care putem obtine pana la 2,5 milioane de euro (pentru investitii care conduc la un lant alimentar organizat).

Orice producator de fructe sau legume isi doreste sa-si deschida propriul aprozar, in care sa-si comercializeze produsele. Preturile oferite de comercianti, dar si dependenta de acestia, ii determina pe foarte multi fermieri sa faca pasul cel mare si sa-si deschida propria afacere in comert.

Ca in orice afacere, deschiderea unui aprozar necesita un capital pentru investitii, o documentare temeinica cu privire la nevoile clientelei si asigurarea unui stoc constant de produse. Iata principalele lucruri de care trebuie sa tinem cont atunci cand decidem sa ne infiintam propriul aprozar de fructe si legume.

 

1) Identificarea unui vad comercial bun

Inainte de a pune la punct primele detalii ale viitorului nostru aprozar, este necesar sa gasim un spatiu comercial potrivit. Chiar daca pretul chiriei va fi unul mai ridicat, alegerea unei unitati situata intr-o zona cu un vad comercial bun, ne va aduce multiple beneficii.

In general, o zona cu un vad comercial bun este intens circulata, este usor accesibila clientilor si se afla intr-un spatiu cu foarte multe unitati comerciale. Totusi, acesta este doar primul pas pana la  succes, deoarece aspecte precum organizarea aprozarului si calitatea produselor sunt extrem de importante.

 

2) Organizarea aprozarului

Odata ce ne-am gasit un spatiu comercial potrivit, este timpul sa ne gandim la modul in care il vom organiza. Avand in vedere concurenta crescuta, organizarea aprozarului este necesara pentru a ne asigura o clientela constanta si pentru a-i determina pe clienti sa petreaca mai mult timp in magazin.

Pentru a starni interesul clientilor, este necesar ca la intrarea in aprozar sa amplasam produsele de sezon, continuand apoi cu legumele de uz zilnic. Este recomandabil sa avem si promotii/reduceri la unele produse, fiind necesar ca acestea sa fie anuntate prin panouri publicitare. De asesemenea, iluminatul aprozarului este foarte important. Dupa parerea specialistilor, o unitate comerciala iluminata corespunzator va contribui in mod direct la cresterea vanzarilor. Acest site ne pune la dispozitie un ghid complet despre iluminatul in supermarket dar si despre iluminatul arhitectural.

3) Gestionarea stocurilor

Un producator care reuseste sa-si comercializeze propriile produse se poate considera un afacerist de succes, care a reusit sa obtina un profit maxim pentru munca sa. Totusi, asigurarea unui stoc constant doar din productia proprie este de multe ori imposibila.

Pentru a fi siguri ca vom avea mereu produse proaspete si de calitate pentru clientii nostri, va trebui sa fim pregatiti sa ne suplimentam stocurile si de la alti producatori. De asemenea, pentru a avea o oferta cat mai variata de produse, va trebui sa importam anumite produse, precum fructele exotice sau legume care nu se pot cultiva in zona noastra. De aceea, este recomandabil ca inainte de deschiderea aprozarului, sa incheiam parteneriate cu mai multi furnizori, care ne-ar putea livra produsele necesare.

4) Obtinerea avizelor si a certificatelor

Obtinerea avizelor si a autorizatiilor reprezita o corvoada pentru foarte multi mici afaceristi, care se simt coplesiti de multitudinea de documente necesare si de procedurile necesare obtinerii lor. Totusi, aceste documente sunt necesare pentru a intra in legalitate, iar obtinerea lor nu va fi atat de complicata daca suntem bine organizati si stim la ce trebuie sa ne asteptam.

Principalele documente de care avem nevoie pentru deschiderea unui aprozar sunt:

-Certificatul Constatator emis pentru punctul de lucru  cu  autorizarea activitatilor prevazute de codurile CAEN 4711 sau 4719, care se obtine de la Registrul Comertului;

-Inregistrarea sanitar-veterinara. Documentul este eliberat de Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor;

-Acordul de functionare eliberat de primarie;

-Analiza de risc la securitatea fizica pentru persoanele juridice;

-Autorizatie de securitate la incendiu. Documentul se elibereaza de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta;

-Autorizatie de mediu.  Documentul se elibereaza de catre Agentia de Protectia Mediului;

-Autorizarea mijloacelor de publicitate;

-Autorizatia de comercializare a semintelor si materialului saditor (in cazul in care comercializam astfel de produse);

-Declaratia pe propria raspundere pentru exonerarea unor comercianti de la inregistrarea in sistemul de agricultura ecologica (dupa caz).

https://agrointel.ro/wp-content/uploads/2019/09/Porc-crescut-in-gospodarie.jpg?x71249

 

Creșterea porcilor va fi interzisă în gospodăriile din Giurgiu, după ce pesta porcină africană a ajuns în acest județ și s-a răspândit cu repeziciune.

Ca măsură pentru a controla evoluția PPA, autoritățile din municipiul Giurgiu au lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre prin care este interzisă creșterea suinelor în gospodăriile populației.

Dacă proiectul va fi adoptat, cei care vor fi depistați că vor crește porci sunt pasibili de amenzi între 2.000 și 2.500 de lei.

Pesta porcină africană face ravagii în județul Giurgiu, unde există 182 de focare, iar multe dintre acestea sunt în municipiul Giurgiu, într-un singur cartier, unde de altfel animalele au fost sacrificate preventiv.

https://agrointel.ro/wp-content/uploads/2019/09/Cioban-incendiu-masina.jpg?x71249

 

Un cioban și-a incendiat mașina personală în semn de protest față de nedreptățile la care este victimă în satul Crairât, comuna Ploscoș din județul Cluj.

Crescătorul de animale a fost filmat în timp ce mărturisea necazurile pe care le are cu atutoritățile locale, dar și cu interlopi din zonă. De la amenințări, în final, oierul a trecut la fapte și a dat foc mașinii lângă care se afla și care îi aparținea. Cum flăcările au cuprins rapid autoturismul, au fost chemați pompierii în jurul orei 20.00, luni seara.

În momentul în care pompierii au ajuns la fața locului mașina, o Dacia Solenza, era deja cuprinsă de flăcări. ”Focul a fost stins după aproximativ o oră, în jurul orei 21.30, mașina a ars pe proprietatea privată a bărbatului, incendiul nu s-a extins și la alte construcții din preajmă, mașina a fost mistuită de flăcări în totalitate. Nu au fost persoane rănite”, a declarat Ciprian Cornea de la ISU Cluj.

Înainte de a-și da foc mașinii, ciobanul a făcut mai multe acuzații grave cu privire la mersul lucrurilor administrative în satul său, inclusiv cu priviri la acțiuni interlope.

”Îi dau foc și poliția din comuna Ploscoș, domnul Ciungan, îi una cu interlopii, cu ăștia cu drogurile. Să ia măsuri și domnii de la Cluj și domnii de la București. Mi-o venit interlopii aici peste copii. Am patru copii mici. Am fost dus acasă în comună și le-o ridicat sabia că le taie grumazul. Acum umblă poliția din comună cu intimidări, domnul Ciungan.

Dau foc să nu mai am nimic. Să îmi dea primăria mie ajutor social. Am avut 200 de capre și m-au lăsat cu 50. Au dat toate pământurile de pășunat la consilieri primăriei Ploscoș și la șmecheri, la interlopi, iar mie cu 200 de capre mi-au dat 5 hectare.

Dacă e vorba îmi dau foc și la casă că sunt plătiți din banii noștri (autoritățile), măi fraților, nu s-or pus ei mandatari și vin interlopii cu săbii. Dă-i în morții lor! Eu tot ce am făcut am făcut pe munca mea.

Nu mai încapi în lumea asta de interlopi și de șmecheri. Mi-au dat 5 hectare și acum vor să mi le ia și pe astea pentru că vor să dea în posesie.

Să mă judece poporul. Dau foc la mașină, la stână și mă duc la ajutorul social, că e mai bine.

Vor să mă duc de aici. Are un ginere care a venit din Anglia și a venit cu sabia la copii.

Stați liniștiți, cei care nu mă apreciați veți ajunge la fel!”, a povestit ciobanul Marcel, citat de Știri de Cluj.

 

https://agrointel.ro/wp-content/uploads/2018/07/asistati-sociali-blur.jpg?x71249

 

Banii din ajutoarele sociale dați înapoi statului! În această perioadă se fac controale realizate de Agențiile Județeane pentru Plăți și Inspecție Socialăcare vizează dosarele de beneficii sociale. Cei descoperiți cu nereguli trebuie să înapoieze sumele încasate ilegal de la stat!

Numai în județul Botoșani au fost verificate 575 de dosare de beneficii sociale din care au fost identificate 129 dosare cu nereguli. Astfel, au fost depistate 108 cazuri în care nu au fost declarate în totalitate veniturile familiei sau ale persoanei singure, iar în alte câteva cazuri fie titularul, persoană aptă de muncă nu s-a aflat în evidența agenției pentru ocuparea forței de muncă, ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, fie numărul de zile de muncă nu a fost calculat cu respectarea prevederilor legale.

”Pentru neregulile identificate la dosarele verificate la 129 titulari, au fost dispuse un număr de 116 măsuri de remediere a deficiențelor, din care, 109 măsuri cu impact financiar . Cazurile identificate de nedeclarare a veniturilor realizate de către toți beneficiarii ajutoarelor sociale, aflați în plată, au fost obținute prin suprapunerea cu datele furnizate de ANAF – Baza de date națională privind asigurații și a celor transmise de către Casa Națională de Pensii”, a declarat Sebastian Tocariu, directorul AJPIS Botoșani, potrivit www.botosaninews.ro.

Beneficiarii de ajutor social de la stat pot rămâne fără banii primiți lunar dacă refuză un loc de muncă, chiar și sezonie

O lege aprobată anul trecut și publicată în Monitorul Oficial prevede ca beneficiarii de ajutor social de la stat să rămână fără banii primiți lunar dacă refuză un loc de muncă, chiar și sezonier, o singură dată față de trei ori cât prevedea vechea legislație.

„Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social”, prevede iniţiativa pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, care a fost aprobată în Parlament pe 20 iulie cu 274 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” şi 2 abţineri. Proiectul a fost depus de deputatul PNL Florin Roman în 2017.

”E lege: refuzi un loc de muncă, nu mai primești ajutor social. Amendamentul meu, susținut împreună cu deputatul Alexandru Baiesan, a trecut de votul final. 280 de colegi au votat și de azi e literă de lege. O lege împotriva puturoșilor, nu împotriva celor care au cu cu adevărat nevoie de sprijin. Sunt 220.000 de beneficiari de venit minim garantat! Pe mulți dintre ei îi găsiți prin cârciumi, refuză să-și trimită copiii la școală și trăiesc pe spinarea statului. S-a terminat! Mulțumesc celor care au votat împotriva puturoșilor! La muncă, nu la întins mâna!”, a postat liberarul pe pagina personală de Facebook când legea a fost votată.

Pas important în favoarea fermierilor! Deputatul PNL Claudiu Răcuci anunță că va demara elaborarea unei propuneri de modificare a legislației fiscale, astfel încât atât subvențiile primite de fermieri de la Uniunea Europeană, cât și terenurile lucrate să nu mai fie impozitate, începând cu anul 2020.

”Am decis să promovez la nivel legislativ două măsuri care ar sprijini în mod substanțial activitatea fermierilor români. Vreau să susțin aceste două măsuri, pentru că Guvernul României nu a făcut nimic în ultimii 7 ani pentru fermierii români, iar acest lucru se vede în creșterile spectaculoase al prețurilor pentru legume, lactate și carne din piața românească. Dacă în ultimii ani nu ar fi existat sprijinul financiar al Uniunii Europene care să-i sprijine pe fermierii români, nici nu ne putem imagina ceea ce ar mai fi rămas din agricultura românească”, a arătat deputatul PNL, potrivit www.ziarulunirea.ro.

Eliminarea impozitului pe subvenție este luată în discuție de ani de zile dar până acum măsura nu s-a concretizat. Claudiu Răcuci spune că recent s-a adresat ministrului Petre Daea în legătură cu eliminarea celor două impozite, iar șeful de la agricultură i-a transmis că este de acord cu eliminarea lor și că susține chiar și el aceste măsuri.

”Din păcate, domnul Daea a dat vina pe Ministerul Finanțelor Publice căruia i-ar aparține competența materială pentru eliminarea supra-taxării fermierilor români. Consider normal că și dacă PSD va susține o asemenea măsură, atunci voi propune eu ca atât terenurile lucrate, cât și subvențiile primite de fermieri să nu mai fie impozitate, începând cu anul viitor. Am ca probă scrisoarea domnului Daea în care mă asigură că va susține aceste măsuri. Proba adevărului va veni, însă, la vot, în Parlament. Acolo se va vedea dacă PSD chiar ține cu fermierii români sau continuă să-i mintă și astăzi, în ceasul al XII-lea”, a mai completat deputatul.

Problema fermierilor privind impozitarea subvențiilor agricole a ajuns chiar și la în atenția președintelui, Klaus Iohannis, care a participat în 2016 la o întâlnire cu producătorii agricoli din toată țara, după dechiderea oficială a Târgului Indagra. Președintele a subliniat la acel moment că i se pare aberant că la noi în țară subvențiile – adică ajutoarele de la bugetul de stat sau din fonduri europene pentru fermieri, să fie impozitate.

Acesta a transmis atunci un semnal către ministerele direct implicate în rezolvarea acestei probleme, adică Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor.  Din păcate însă problema fermierilor a rămas blocată la nivel de ”discuții” între ministere și niciun ministru nu s-a implicat pentru soluționarea ei.

PESTA PORCINĂ AFRICANĂ RADE PORCII DIN FERME ȘI GOSPODĂRIILE DIN ROMÂNIA! Cifrele dezastrului astăzi, 4 septembrie 2019: 449.452 de porci uciși, 1108 focare active de pestă porcină (dintre care 11 focare în exploatații comerciale și 5 focare în exploatații de tip A), PPA prezentă în 25 de județe și 316 localități, în alte 4 județe există cazuri doar la mistreți, în total sunt 2.046 de cazuri la mistreți. Date furnizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Detaliat, situaţia focarelor active de PPA se prezintă astfel:IMG-20181004-WA0019_b

–        Judeţul Satu-Mare – 29 de focare în gospodăriile populației și 155 de cazuri la mistreţi;

–        Judeţul Bihor – 29 de focare în gospodăriile populaţiei şi 198 de cazuri la mistreţi;

–        Judeţul Sălaj – 5 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreţi;

–        Judeţul Tulcea – 5 focare în gospodăriile populației şi 167 de cazuri la mistreţi;

–         Judeţul Brăila – 45 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;

–        Judeţul Constanţa – un focar în gospodăria populației și 31 de cazuri la mistreţi;

–        Judeţul Ialomiţa – 19 focare în gospodăriile populației și 158 de cazuri la mistreţi;

–        Judeţul Galaţi – 32 de focare în gospodăriile populației şi 36 de cazuri la mistreţi;

–        Judeţul Ilfov – 17 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 132 de cazuri la mistreți;

–        Judeţul Călăraşi – 13 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) şi 99 de cazuri la mistreţi;

–        Județul Buzău – 53 de focare în gospodăriile populației și 21 de cazuri la mistreți;

–        Județul Giurgiu – 182 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 201 de cazuri la mistreți;

–        Județul Teleorman – 291 de focare în gospodăriile populației și 520 de cazuri la mistreți;

–        Județul Argeș – 9 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 3 cazuri la mistreți;

–        Județul Olt – 76 de focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la misteți;

–        Județul Dâmbovița – 33 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 28 de cazuri la mistreți;

–         Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.

–         Județul Botoșani – 14 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;

–         Județul Dolj – 163 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;

–          Județul Maramureș – 19 cazuri la mistreți;

–          Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;

–          Județul Iași – un caz la mistreț;

–          Județul Vrancea – 2 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;

–          Județul Arad – 26 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 58 de cazuri la mistreți;

–          Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;

–          Județul Gorj – 13 focare în gospodăria populației;

Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației.

În total au fost stinse 1.303 de focare după cum urmează:

IMG-20180804-WA0001-715x400_b

Până la această data (03.09.2019) au fost despăgubiți 9.633 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 258.028.610 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

IMG-20181004-WA0024_b

–        Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru cele 24 de exploatații afectate în valoare de 73.700 de lei;

–        Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 252 de exploatații din 266 afectate în valoare de 1.182.340 de lei;

–        Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploatații dintr-un total de 1.185 de exploatații în valoare de 46.622.790 de lei;

–        Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 3.400 de exploatații dintr-un total de 3.411 de exploatații în valoare de 175.358.310 de lei;

–        Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 854 de exploatații din cele 855 afectate în valoare de 3.968.250 de lei;

–        Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.402 de exploatații dintr-un total de 2.516 exploatații în valoare de 6.566.000 de lei;

–        Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 83 de exploatații dintr-un total de 92 de exploatații afectate în valoare de 252.000 de lei;

–        Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 42 exploatații din cele 44 afectate în valoare de 263.300 de lei;

–        Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 325 de exploatații din cele 326 afectate în valoare de 19.220.010 de lei;

–        Județul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru 226 de exploatații dintr-un total de 342 de exploatații în valoare de 891.960 de lei;

–        Județul Vrancea – au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații din cele 8 afectate în valoare de 27.900 de lei;

–        Județul Giurgiu – au fost plătite despăgubiri pentru 116 exploatații din cele 213 afectate în valoare de 1.105.850 de lei;

–        Județul Dolj – au fost plătite despăgubiri pentru 285 de exploatații din cele 862 afectate în valoare de 1.197.260 de lei;

–        Județul Buzău – au fost plătite despăgubiri pentru 8 exploatații din cele 33 afectate în valoare de 15.080 de lei;

–        Județul Argeș – au fost plătite despăgubiri pentru 3 exploatații din cele 6 afectate în valoare de 6.660 de lei;

–        Județul Olt – au fost plătite despăgubiri pentru 308 de exploatații dintr-un total de 323 de exploatații afectate în valoare de 929.700 de lei;

–        Județul Botoșani – au fost plătite despăgubri pentru 6 exploatații dintr-un total de 11 exploatații în valoare de 12.550 de lei;

–        Județul Covasna – au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploatații afectate în valoate de 69.000 de lei;

–        Județul Dâmbovița – au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 exploatații afectate în valoare de 23.410 de lei;

–        Județul Sălaj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 4 exploatații afectate în valoare de 29.990 de lei;

–        Județul Prahova – au fost plătite despăgubiri pentru 70 din cele 98 de exploatații afectate în valoare de 209.050 de lei;

Județul Vâlcea – au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 exploatații afectate în valoare de 3.500 de lei.
Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

PARLAMENT: SCUTIRI PENTRU FERMIERI ȘI CREȘTEREA SUBVENȚIILOR! Deputatul PMP de Bistriţa-Năsăud, Ionuţ Simionca, a cerut astăzi, într-o declaraţie susţinută în Parlament, creşterea subvenţiilor agricole alocate de la Uniunea Europeană, scutirea fermierilor de plata redevenţelor pentru păşuni și menținerea ajutoarelor naționale tranzitorii ca o suplimentare a subvențiilor europene.

"Fermierul român trebuie să ştie că poate să conteze pe statul român în competiţia tot mai acerbă cu producătorii agricoli din statele membre ale Uniunii Europene. Cea mai mare bătălie cu privire la bugetul Uniunii Europene în exerciţiul financiar 2021-2027 ar trebui să fie, din perspectiva României, cea legată de subvenţiile agricole", a spus acesta.

Parlamentarul bistriţean a explicat că, în acest moment, la un hectar de teren agricol, un fermier român primeşte 196 euro, în timp ce în Franţa are 400 euro la hectar, dublu faţă de cel român. Pentru o vacă, fermierul din Franţa sau din Belgia are subvenţie de 1.200 euro, iar fermierul român are sub 500 euro. La fel la roşii, la noi fermierul are 3.000 euro la hectarul de răsaduri de roşii, iar în vechea Europă subvenţia este undeva la 8.000 - 9.000 euro pe hectar.

"Având în vedere că discrepanţele majore dintre subvenţiile din România şi subvenţiile din celelalte state membre au un impact deosebit de grav asupra sectorului agricol românesc, consider că este necesar ca, în procesul de negociere a reformei Politicii Agricole Comune, reprezentanţii români din Comisia de Agricultură a noului Parlament European, precum şi Guvernul României să susţină procesul de egalizare a subvenţiilor", a declarat Ionuţ Simionca.

În opinia acestuia, până la finalizarea procesului de egalizare a subvenţiilor agricole în ţările membre UE, este necesară o schimbare a scopului ajutoarelor naţionale tranzitorii.

"Începând cu anul 2021, ajutoarele naţionale tranzitorii ar trebui să suplimenteze subvenţiile. În situaţia în care se constată diferenţe între subvenţia medie la nivelul UE şi subvenţia din România, cuantumurile ajutoarelor naţionale tranzitorii ar trebui să se calculeze ca diferenţă între subvenţia medie la nivelul UE şi subvenţia din România, corespunzător fiecărei scheme", a arătat deputatul PMP.

Pe de altă parte, Simionca este de părere că, începând cu anul 2020, fermierii români ar trebui să fie scutiţi de plata redevenţelor pentru păşuni, taxă ce le consumă, în anumite zone, întreaga subvenţie de la Uniunea Europeană.

"Agricultura trebuie să reprezinte o prioritate majoră, inclusiv pentru Parlamentul României. Tocmai de aceea, am identificat şi vom legifera măsuri care să completeze politicile agricole comune pentru sprijinirea fermierului român. Doar aşa, fermierii români pot deveni competitivi pe piaţa europeană. Mă voi asigura că europarlamentarii PMP vor lupta pentru acest lucru la Bruxelles", a mai spus Ionuţ Simionca, deputat PMP de Bistriţa-Năsăud.

ANUNȚ DE ASTĂZI! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, APIA, anunță că a început de astăzi, 4 septembrie 2019, plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de astăzi, 4 septembrie 2019, Centrele judeţene APIA vor efectua plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru serviciile prestate în luna iunie și trimestrul II al anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este de 12.897.206,18  lei  și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 82 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare, se arată în comunicatul APIA, transmis pentru AGROINFO.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a cărei valoare maximă totală este de 759,25 milioane de lei.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:
a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice;
b) de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului și a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Ajutorul de stat acordat pentru registre genealogice și controlul oficial al performanțelor, COP, este încasat de la APIA de asociațiile crescătorilor de animale, acreditate pentru deținerea registrelor genealogice ale raselor, pe baza unui tabel cu fermierii, membri în asociație, care beneficiază de aceste servicii și cărora le este destinat acest ajutor pentru acoperirea costurilor cu testele și înscrierea animalelor în registrele genealogice.

Pagina 5 din 167
Go to top