AGROSTAR

AGROSTAR

După o încercare eșuată de a trece rapid la varianta electronică a Registrului Agricol, autoritățile fac acum o nouă încercare să mute de pe hârtie datele cu terenurile și gospodăriile populației. Potrivit unei hotărâri aflate în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii, schimbarea ar urma să se producă începând cu 2020!

Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă spune care sunt prevederile Hotărârii ce urmează să fie aprobată de Guvern:

Art. 1. − Se aprobă registrul agricol în format electronic pentru perioada 2020−2027. Formularele registrului agricol în format electronic sunt prevăzute în anexa nr. 1: „Partea I: Tabele individuale la nivel de gospodărie/exploatație agricolă individuală/ persoană fizică autorizată/ întreprindere individuală/ întreprindere familială și entități cu personalitate juridică” și anexa nr. 2: „Partea a II-a: Tabele centralizatoare”.

Art. 2. − Cheltuielile privind gestionarea registrului agricol în format electronic vor fi suportate din bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, precum și din bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, după caz.

Art. 3. − În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al Directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară se aprobă Ghidul utilizatorului pentru aplicația informatică Registrul Agricol Național.

Art. 4. − Registrele agricole în format electronic pentru perioada 2020−2027 se elaborează potrivit formularelor aprobate prin prezenta hotărâre.

Trecerea la Registrul Agricol în format electronic trebuia să se facă încă din 2018

1 ianuarie 2018 era data la care toate Primăriile trebuia să treacă la registrul agricol electronic. . Fiecare imobil situat în intravilanul localităților se identifică, potrivit nomenclaturii stradale, prin adresa acestuia, individualizată prin denumirea străzii și numărul administrativ, atribuite de către autoritățile administrației publice locale și, după caz, după numărul cadastral.

Fiecare proprietate situată în extravilanul localităților, atât în cazul clădirilor, cât și în cel al terenurilor, cu sau fără construcții, se identifică prin denumirea parcelei, numărul topografic al parcelei/tarlalei/solei sau prin denumirea locului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este cunoscută de localnici.

Terenurile, cu sau fără construcții, situate în intravilanul localităților sau în extravilan, care sunt înscrise în cartea funciară, se înscriu în registrul agricol, identificându-se prin numărul cadastral sau topografic și numărul de carte funciară, după caz, potrivit prevederilor Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

De precizat că fermierii depind de adeverința de la Registrul Agricol, pentru subvenții. Înscrierea datelor în registrul agricol în a cărui rază administrativ-teritorială își are domiciliul capul gospodăriei se face pe baza declarației date pe propria răspundere sau pe bază de documente, de capul gospodăriei sau, în lipsa acestuia, de un alt membru major al gospodăriei care dispune de capacitate deplină de exercițiu. Pentru persoanele juridice datele se înscriu în registrul agricol pe baza declarațiilor date de reprezentantul legal respectiv, însoțite de documente.

Maricel Floricel Dima este cel mai nou secretar de stat din echipa lui Petre Daea, în urma unor schimbări în conducerea Ministerului Agriculturii. Potrivit unor decizii publicate în Monitorul Oficial, șeful de la agricultură a înlocuit-o pe Teodora Gabriela Gheniu din funcția de secretar de stat cu Maricel Floricel Dima, cel mare ocupa până în prezent funcția de subsecretar de stat.

În Monitorul Oficial apar 3 decizii ale ministrului Petre Daea: două de eliberare din funcție și una de numire. Sunt eliberați din funcțiile pe care le-au deținut până acum doi membri din conducerea MADR: Teodora Gabriela Gheniu și Maricel Floricel Dima. Cel din urmă ”urcă o treapă” în Ministerul Agriculturii fiind promovat de la funcția de subsecretar de stat la cea de secretar de stat.

Despre Teodora Gheniu nu există vreo altă decizie în afară de cea de eliberare din funcție, fiind posibil ca aceasta să revină la AFIR, acolo unde a activat până la începutul lunii februarie, când a devenit secretar de stat. Gheniu a avut o prezență discretă la MADR, absența ei fiind semnalată în ultima perioadă la evenimentele publice ale instituției, inclusiv la conferința de presă pe care ministrul agriculturii, Petre Daea, a susținut-o pe 16 iulie.

Experiență teoretică și practică

Originar din Galați, Maricel Floricel Dima a ocupat în trecut funcția de director al Direcției Agricole Județene Galați (decembrie 2016 – februarie 2017), după ce anterior a fost director executiv al Camerei Agricola a Județului Galați (februarie 2010 – decembrie 2016). Dima este inginer agronom, cu diplomă obținută la USAMV Iași, și este doctor în științe agricole, cu studii doctorale efectuate în perioada 2005-2008, tot la Iași.

Alături de familia sa, Maricel Floricel Dima deține și o fermă vegetală în județul Galați, exploatația având o suprafață de circa 80 de hectare, potrivit declarațiilor din trecut ale oficialului MADR.

Cinci secretari de stat la Ministerul Agriculturii

În prezent, în echipa de conducere a Ministerului Agriculturii se află alături de ministrul Petre Daea cinci secretari de stat: Daniel Botănoiu, Daniel – Eugeniu Crunțeanu, Claudiu Sorin Roșu Mareș, Alexandru Valentin Țachianu și Maricel Floricel Dima. Ministerul este condus și de secretarul general Constantin Ilie Aprodu și de secretarii generali adjuncți George Sava și Lucian Dumitru.

 

CONDIȚIE OBLIGATORIE PENTRU ÎNCASAREA SUBVENȚIE APIA PE PĂȘUNE! Subvențiile pentru pășuni nu se vor mai plăti pentru suprafețele unde nu este îndeplinită această condiție obligatorie, anunță cele mai recente modificări în legislație. Din 2020, pe lângă celelalte reguli impuse fermierilor, devine obligatoriu și amenajamentul pastoral.

Conform Legii nr. 75/2019, au fost modificate prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Modificările prevăd că în vederea accesării fondurilor europene aferente plăţilor pe suprafaţă, utilizatorii de pajişti, persoane fizice şi juridice, în calitate de proprietari şi/sau deţinători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligaţia ca anual să asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de păşunat, ori cosirea cel puţin o dată pe an a vegetaţiei.

Începând cu anul 2020 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral. Alte modificări se referă la asociaţiile crescătorilor locali, cooperativele agricole locale, grupurile de producători locali, persoanele juridice cu sediul social pe teritoriul localitaţii respective cu care se încheie contracte de închiriere a pășunilor prin atribuire directă și care trebuie să fie legal constituite înainte de data depunerii cererii pentru atribuirea directă a contractului.

Entităţile înfiinţate cu cel puţin un an înainte de data depunerii cererii au drept de preemţiune, cu condiţia de a face dovada desfăşurării de activitate economică specifică domeniului respectiv.

Amenajamentele pastorale reprezintă documentația tehnică completa, al cărei conținut este aprobat și detaliat prin hotărâre de Guvern la propunerea MADR, cu referire a îngrijirea pajiștilor permanente, pentru care fermierii obțin subvenții, se arată în Buletinul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Gorj.

TERMEN CERERE 1 AUGUST 2019! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță crescătorii de albine că termenul limită pentru depunerea cererii de ajutor și a documentelor aferente este 1 august 2019. APIA Gorj explică cele mai recente modificări care s-au făcut în lege pentru Programul Național Apicol.

Centrul Judetean Gorj al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA Gorj), face cunoscut ca au intrat in vigoare o serie de modificari in ceea ce priveste accesarea sprijinului oferit prin Programul National Apicol.

Programul Naţional Apicol pentru perioada 2017 – 2019 a fost aprobat de Comisia Europeană prin Decizia nr. 1102 din 5 iulie 2016 de aprobare a programelor naţionale de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării produselor apicole, prezentate de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Actul normativ de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) este Hotărârea Guvernului nr. 443 din 30 iunie 2017 privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2017-2019, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 516 din data de 4 iulie 2017.

Modificările și completările aduse HG 443/2017 sunt următoarele :

Actualizarea cursului de schimb utilizat, acesta fiind stabilit la valoarea de 4,6635 lei pentru plăţile aferente anului 2019 (cursul de schimb utilizat este cel stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 31 decembrie 2018), astfel modificându-se valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru Programul naţional apicol pentru anul 2019 la valoarea de 33.400.000 lei;

Pentru acţiunea Achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei, atât pentru apicultura convenţională, cât şi pentru apicultura ecologică s-a reglementat ca decontarea să se facă până la uni-tăţi întregi în funcţie de forma de prezentare, deoarece unele dintre medicamente sunt ambalate în așa fel încât nu pot fi fracţionate, deși prospectul prezintă valori fracţionate pentru tratament.

De asemenea, s-a introdus expresia „ până la data depunerii cererii de plată, inclusiv”, având în vedere că au existat situaţii în care s-au realizat achiziţii de medicamente și în ziua depunerii cererii de plată.

Pentru acţiunea Raţionalizarea transhumanţei/stupăritului pastoral, Achiziţionarea de cutii în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral s-a corelat norma referitoare la comunicarea pentru deplasare în pastoral cu modelul acesteia prevăzut în anexă, în sensul că aceasta este avizată de către consiliul local/primărie.

S-a introdus obligativitatea apicultorului de a înlocui cutiile cu cele nou achiziţionate și de a le păstra pe cele deteriorate până la efectuarea plăţii sprijinului financiar, astfel încât la momentul controlului la faţa locului acestea să se poată identifica.

S-a reglementat că documentul justificativ care atestă deplasarea în pastoral a apicultorului este comunicarea pentru deplasarea în pastoral, în locul ordinului de deplasare.

Pentru acţiunea Măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune - Achiziţionarea de mătci şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică s-a reglementat posibilitatea ca familiile de albine achiziţionate prin Program să se poată unifica cu familiile de albine deţinute de apicultor însă, doar după efectuarea plăţii sprijinului financiar.

La Normele de aplicare a Programului naţional apicol pentru perioada 2017-2019 s-a reglementat o reducere cu 20% a sumei eligibile pentru situaţia nerespectării condiţiei de a anunţa orice modificare privind identificarea apicultorului la centrul judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, în termen de 5 zile lucrătoare de la respectiva modificare.

De asemenea, facem precizarea că, neanunţarea în termen a modificării respective poate duce la imposibilitatea efectuării plăţii în anul financiar conform plafonului alocat, generând pierderi pentru anul în curs și afectarea bugetului pentru anul financiar următor.

HG nr. 443/2017 a fost modificată și completată pentru eliminarea neclarităţilor cu privire la interpretarea acestui act normativ, măsurile care se pot accesa de către apicultori, condiţiile de eligibilitate și documentele justificative valabile în anul 2018 menţinându-se și în anul 2019; de asemenea achiziţiile efectuate înainte de data intrării în vigoare a HG nr. 207/2019, de modificare și completare, rămân valabile, însă cu respectarea condiţiilor de eligibilitate specifice fiecărei acţiuni.

Având în vedere plafonul alocat acestei măsuri pentru anul 2019 și obligaţia de respectare a prevederilor din Anexa 2, art. 8 din Hotărâre 443/2017, cu modificările și completările ulterioare care se referă la stabilirea nivelului sprijinului financiar, suma finală care se plătește fiecărui beneficiar eligibil se calculează după primirea şi centralizarea tuturor cererilor de plată la nivelul fiecărui judeţ și per total judeţe, iar dacă suma eligibilă nu se încadrează în plafonul alocat decontarea se realizează în funcţie de valoarea cea mai mică de achiziţie, fără TVA .

Termenul-limită de depunere a cererii şi a documentelor care o însoţesc este data de 1 august 2019, iar acestea se depun la APIA Centrul judeţean/Centrul Municipiului București. (la centrul judeţean mai apropiat de sediul social al solicitantului, de vatra stupinei sau de locul de deplasare în pastoral al stupinei).

Menţionăm că, indiferent de momentul depunerii cererii, cu încadrarea în termenul limită, plata sprijinului financiar se va efectua de către APIA doar după controlul tuturor cererilor de plată și după centralizarea sumelor eligibile pentru verificarea încadrării în plafonul alocat.

ANCHETĂ ANSVSA: CE MĂNÂNCĂ ROMÂNII!

OFICIAL! Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în parteneriat cu Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) efectuează un studiu naţional privind consumul de alimente al populaţiei cu vârsta cuprinsă între 10 şi 74 de ani, în conformitate cu metodologia Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), anunță ANSVSA, într-un comunicat pentru AGROINFO.

Studiul se desfăşoară pe un eşantion de 1.500 de consumatori, distribuiţi în mod reprezentativ pe zone geografice, zone de reşedinţă şi grupe de vârstă la nivelul întregii ţări, prin efectuarea de interviuri privind consumul de alimente.

Astfel, în perioada august – decembrie 2019, vor fi intervievaţi cu privire la consumul de alimente un număr de 300 de consumatori în grupul de adolescenți (10-17 ani), 540 de consumatori în grupul de adulți (18-64 de ani), 260  de consumatori în grupul de vârstnici (65-74 de ani), 140 de femei în perioada de maternitate și 260 de vegetarieni/vegani, care vor răspunde la intrebarile puse de investigatorii de teren.

Evaluarea va fi realizată în două sezoane, rece și cald, deoarece studiile anterioare au arătat că există diferențe sezoniere importante de aport alimentar. Fiecare respondent va fi intervievat de 2 ori. Primul interviu se va desfășura față în față la locuința respondentului, iar cel de al doilea va fi desfășurat telefonic în același sezon, cu o pauză de minimum 7 zile între ele.

Informaţiile colectate vor fi utilizate pentru dezvoltarea unei baze de date privind consumul de alimente la nivel naţional, în conformitate cu cerinţele EFSA.

De asemenea, informaţiile colectate vor fi transmise către EFSA ca parte a cerinţelor studiului, România contribuind astfel la dezvoltarea bazei de date europene pentru consumul de alimente.

Participarea consumatorilor români la studiu reprezintă un avantaj, în contextul în care România va deţine o bază de date privind consumul naţional de alimente, permiţând astfel o mai bună evaluare a riscurilor legate de alimentele si, implicit, aplicarea de măsuri de prevenire şi remediere a acestora pentru a asigura un nivel ridicat de protecţie al sănătăţii cetăţenilor.

Încurajăm consumatorii români să participe la acest studiu, având în vedere şi faptul că pentru prima oară vom avea certitudinea că specificul naţional privind consumul de alimente va fi inclus în opiniile ştiintifice privind siguranţa alimentelor, elaborate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor

COMUNICAT. În cadrul Planului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară  a prelevat până în prezent la nivel național 1.790 de probe, din care au fost analizate 1.696 de probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide, anunță Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis marți pentru AGROINFO.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă îndeplinesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) efectuează controale permanente în toate piețele agroalimentare din București și din celelalte municipii din țară, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție și a datei recoltării pentru toate produsele autohtone cât și a țării de origine pentru produsele provenite din import.

Acțiunile MADR și ale DAJ realizate până la jumătatea lunii iulie în Municipiul București precum și în toate județele din țară, au constat în verificarea tuturor piețelor agroalimentare,  precum și a majorității hypermarket-urilor și  a depozitelor  en-gros de legume și fructe și s-au concretizat în aplicarea de amenzi contravenționale în valoare totală  de 91.340 lei, pentru abaterile constatate și a unui număr de 302 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

MADR, prin reprezentanții săi, colaborează în permanență cu administrațiile piețelor agroalimentare, astfel încât producătorii agricoli autohtoni să-și comercializeze producția în cele mai bune condiții, iar consumatorii să beneficieze de produse proaspete și de calitate, la prețuri avantajoase.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR:
•Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piețele agroalimentare pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizaţi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
•Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
•Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
•Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul.

REALITATE CRUDĂ. Familia, ogorul sau averea gospodăriei ţărăneşti şi animalele. Dacă această unitate este stricată, gospodăria se ruinează şi lumea ţărănească dispare, a spus academicianul Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, într-un interviu acordat pentru Agerpres.

În sat sunt astăzi mai multe realităţi sociologice: sunt ţăranii cu gospodăriile lor ignorate cu totul de guverne. Sunt apoi, categoriile cu venituri extra-locale, neprovenind din agricultură, fie că este vorba despre pensionari, despre pătura de salariaţi comunali ori de lucrători navetişti şi, în fine, mai este categoria denumită fermieri rurali, un fel de agenţi capitalişti în mediul sătesc. La aceste categorii se adaugă desigur, marii latifundiari, în genere corporaţii agrare, care sunt cele mai rupte de sat ca unitate socială şi deci ca formă a comunităţii de viaţă socială. Formaţiunea organică a satului tradiţional este cea legată de gospodăria ţărănească, o formă de unitate a celor trei elemente, familia, ogorul sau averea gospodăriei ţărăneşti şi animalele. Dacă această unitate este stricată, gospodăria se ruinează şi lumea ţărănească dispare.

Asistăm la o gravă dezţărănizare a societăţii, nu doar a satului. Ipoteza cercetărilor noastre încadrează satul şi deci universul ţărănesc de viaţă în clasa a ceea ce exponenţii Şcolii de la Copenhaga denumesc "praguri critice planetare" (planetary boundaries), un fel de praguri critice ale dăinuirii vieţii la scara planetei, care, dacă vor fi încălcate, planeta va intra într-un declin fatal. Regimurile economice şi politice care încalcă aceste limite critice ale planetei afectează echilibrul lumii. Satul şi ţărănia, ca formă socială de viaţă, ar trebui încadrate în categoria acestor praguri critice ale echilibrului planetar. Precum se exprima profetic marele scriitor Paul Anghel: "când în lume nu vor mai fi ţărani, lumea va candida la înfrângeri definitive", spune academicianul Ilie Bădescu.

Ilie Bădescu a adăugat că migraţia a lovit satul românesc la praguri de maximă alarmă.

Este necesar, poate, să facem câteva precizări legate de formele migraţiei, care afectează şi satul, ca să înţelegem mai de aproape complexitatea acestei chestiuni. Există o formă a migraţiei alternante, sau pentru muncă, adică din raţiuni de supravieţuire. Această migraţie s-a internaţionalizat şi ea în mare măsură, astfel că cei ce caută de lucru îl caută nu în oraşele din zonă - fiindcă industria românească a fost nimicită -, ci în Italia, Spania, Anglia, Franţa, America etc. Din categoria acestora un procent semnificativ se vor întoarce, la momente variabile, dar se vor întoarce în satul lor, la familiile lor.

Există însă, la polul opus, o migraţie dublată de fenomenul tragic al dezţărării, adică al celor ce odată plecaţi se rup de ţară şi se asimilează în alte zări şi alte neamuri. Dintre aceştia, marea majoritate nu se mai întorc. Există, în fine, o categorie de migranţi care se întorc spre a iniţia afaceri în ţara de origine. Dintre aceştia se recrutează viitoarea clasă capitalistă a fermierilor rurali. Şi aceştia sunt relevanţi, a mai spus academicianul.

Sursa: Agerpres

SICILIENI SUSPECTAȚI CĂ AU PĂCĂLIT APIA! Au venit din Sicilia, au luat în arendă terenuri din România și au cerut subvenții la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Dar nu orice fel de subvenții, sprijinul cuplat pentru tomatele cultivate în câmp. Problema este că sicilienii nu au cultivat nicio roșie. APIA le-a plătit subvenții uriașe pentru pârloagă. Cazul este adus în atenția Comisiei Europene de europarlamentarul român Daniel Buda.

Cartelul sicilian care a încasat subvenții uriașe de la APIA pe niște terenuri lăsate pârloagă a fost deconspirat de jurnaliștii publicației Vice în aprilie 2019.

Italienii - reprezentanți ai firmelor SC Agricultura Renovat SRL, SC Văi Verzi SRL, SC Green Meadows SRL, SC Septel Farm SRL și SC Renașterea Acasă SRL - au luat în arendă, în total, 537 de hectare pe raza a patru localități. Pe toată această suprafață, au declarat la APIA că au cultivat tomate pentru industrializare și au primit, în 2018, 3,9 milioane de lei, adică aproape 850 de mii de euro. Asta deși nu cultivaseră, pe suprafața cât șapte sute de terenuri de fotbal, nici măcar o roșie. (...) Toate cele cinci firme au avut sediul, până la sfârșitul lui 2017, la aceeași adresă din orașul Pantelimon, județul Ilfov. Astăzi, ele apar tot împreună, la o adresă de pe Splaiul Independenței, scria publicația Vice, în aprilie 2019.

Frauda pusă la cale de sicilieni a dus la scăderea sumei pe hectar acordată fermierilor români care cultivă pe bune tomate. Se știe că bugetul alocat pentru plata sprijinului cuplat vegetal se împarte la suprafața cultivată, eligibilă. Astfel, cum italienii au solicitat sprijin cuplat pentru tomate cultivate pe o suprafață de peste 500 de hectare, cuantumul pe hectar s-a dus în jos.

Europarlamentarul român Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European, aduce cazul de fraudare a subvențiilor europene de la APIA România pe masa Comisiei Europene. Pe 9 iulie 2019, europarlamentarul a informat Comisia Europeană despre această fraudă uriașă. Solicitarea europarlamentarului român este publicată pe pagina oficială a Parlamentului European.

În urma unei investigații jurnalistice, a fost semnalat un caz de fraudă legată de subvențiile pentru culturile de roșii din sudul României. Cinci firme deținute de mai mulți italieni din Sicilia au arendat terenuri în Oltenia, declarând ulterior la Agenția pentru Plăți în Agricultură (APIA) că le cultivă cu tomate. În total, s-au plătit 850 000 de euro subvenții pentru culturi de roșii care nu au existat niciodată în realitate.

intrebare-buda_b

Autoritățile statului nu au depistat frauda, astfel încât plățile către restul fermierilor români care au cultivat roșii în 2017 au scăzut radical. La plata sprijinului cuplat, banii alocați se împart pe suprafața cultivată. Având în vedere că au fost luate în calcul și 537 de hectare de pârloagă, de pe raza a patru localități din Mehedinți, subvenția pentru roșii a scăzut la sub 1 500 euro/hectar. În timp ce fermele cu capital românesc care produc tomate sunt în prag de faliment din cauza scăderii producției pe fondul intemperiilor și al exporturilor masive, dar și pe fondul altor factori limitativi de dezvoltare, cinci firme deținute de italieni care nu au produs roșii s-au bucurat de sprijinul financiar cuvenit adevăraților cultivatori de roșii.

Care sunt recomandările Comisiei pentru autoritățile române în vederea asigurării alocării subvențiilor doar către acei fermieri care într-adevăr cultivă terenurile?

ANUNȚ MINISTERUL AGRICULTURII! Tinerii fermieri cu vârsta până-n 40 de ani beneficiază de terenuri agricole atribuite direct de Agenția Domeniilor Statului, anunță un proiect de hotărâre de Guvern, publicat marți pe pagina oficială a Ministerului Agriculturii.

Având în vedere scopul urmărit de Legea nr.226/2016, și anume privind atribuirea directă a terenurilor cu destinaţie agricolă din patrimoniul Agentiei Domeniilor Statului către tinerii de până la 40 de ani, absolvenți ai învățământului de profil, se impune completarea H.G. nr.626/2001 cu trei noi articole, art.77(3), art.77(4) și art.77(5) , în sensul în care se atribuie direct în concesionare, tinerilor, numai terenurile cu destinație agricolă, libere de contract.

În situația în care există solicitări care exced suprafețelor disponibile formulate de investitori se va aplica procedura concurențială.

Modalitatea de concesionare prin atribuire directă a terenurilor către tinerii de până la 40 de ani, absolvenți ai învățământului de profil, va fi stabilită în Normele interne ce vor fi aprobate de Comitetului de privatizare, concesionare şi arendare al Agenţiei Domeniilor Statului.

A.D.S. este legal învestită cu contractarea tuturor suprafețelor de teren cu destinație agricolă al căror administrator este, interesul național fiind reprezentat și de atragerea și creșterea veniturilor rezultate din redevențe, ce se constituie ca venituri la bugetul de stat consolidat, se arată în Nota de fundamentare la proiectul de act normativ.

tineri-terenuri_b

Proiect HOTĂRÂRE pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.626/2001.

IMPORTANT! Acesta este un proiect de hotărâre de Guvern, care intră în vigoare după aprobarea sa de către Executiv.

De parcă nu ar fi destul că porcii mistreți le distrug culturile agricole, că lupii și urșii le mănâncă animalele, iată că fermierii sunt luați în cătare de către cei care beneficiază din plin de numărul nepermis de mare de animale sălbatice, declară europarlamentarul Daniel Buda. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, eurodeputatul spune că reprezentanții Asociației Fermierilor din Transilvania i-au comunicat faptul că fermierii întâmpină încă o problemă majoră survenită ca urmare a includerii terenurilor agricole și a pășunilor în fondurile cinegetice, precum și a instituirii unei obligații legale în sarcina fermierilor, de a permite desfășurarea acțiunilor de vânătoare pe terenurile pe care le dețin cu orice titlu, conform art. 1 și 4 din Legea Nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic.
 
”În baza acestor dispoziții legale, fermierii care dețin terenuri agricole și pășuni cu orice titluri și care sunt incluse în fondurile cinegetice, au obligația legală de a permite desfășurarea partidelor de vânătoare pe respectivele terenuri, suferind în acest fel importante prejudicii ca urmare a acțiunilor vânătorilor, de multe ori rău-intenționate. Astfel, principalele probleme cu care se confruntă fermierii ca urmare a acțiunilor de vânătoare se referă în primul rând la distrugerea pășunilor și a culturilor în timpul partidelor de vânătoare”, arată Daniel Buda.
 
Conform aceleiași surse, participanții la acțiunile de vânătoare pătrund în pășuni cu autovehiculele de tip SUV cu greutate mare și anvelope cu striații adânci care, în perioadele ploioase ale anului, când terenul este afânat, distrug iarba destinată furajării animalelor de fermă. Mai mult, distrugerea pășunilor poate atrage sancționarea fermierilor de către APIA prin pierderea subvențiilor, deși aceștia nu au nicio culpă pentru distrugerile provocate. De asemenea, vânătorii pătrund cu autovehiculele și în culturile agricole, distrugând importante suprafețe de culturi și producând prejudicii fermierilor.
 
”O altă problemă o reprezintă împușcarea câinilor ciobănești, deși aceștia sunt echipați cu jujeu. Există numeroase cazuri în care, în timpul partidelor de vânătoare au fost împușcați câinii ciobănești, deși aceștia erau echipați jujeu, conform prevederilor legale, neputând fi confundați cu câinii hoinari, care nu au acest element distinctiv și a căror împușcare este permisă de Legea 407/2006”, spune europarlamentarul.
 
Nu în ultimul rând, prin organizarea partidelor de vânătoare pe terenuri agricole sau pășuni, este perturbată activitatea fermierilor care sunt împiedicați să execute lucrări agricole sau să scoată la păscut efectivele de animale, deoarece s-ar expune unui pericol major pentru viața și integritatea fizică, în timpul vânătorii fiind folosite arme de foc letale. Focurile de armă trase de vânători creează panică în rândul efectivelor de animale care se pot dispersa și pierde sau pot intra în bătaia armelor de foc.
 
”Având în vedere aspectele semnalate de către reprezentanții Asociației Fermierilor din Transilvania și cu care se confruntă toți fermierii din România, voi înainta de îndată memorii atât premierului României, Viorica Dăncilă cât și ministrului Agriculturii, Petre Daea, prin care le voi solicita să rezolve de urgență această problemă. Modificările sunt fundamentale pentru buna desfășurare a activităților în sectorul agricol, care reprezintă o ramură importantă a economiei naționale și care trebuie susținută și dezvoltată pe termen mediu și lung. Și așa fermierii sunt supuși nepermis unei birocrații excesive la tot pasul”, spune europarlamentarul care arată că Legea vânătorii este în defavoarea fermierilor și în favoarea exclusivă a celor care dețin fonduri de vânătoare.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.
Pagina 9 din 167
Go to top