Imprimă această pagină

Comunicat de presa BNS – Lecțiile crizei pentru piata muncii!

Desi anuntata ca o dezbatere publica transmisa live pe facebook, am constatat ieri ca difuzarea in spatiul public a acestui eveniment s-a limitat exclusiv la prezentarea punctelor de vedere ale reprezentantilor Guvernului.

Nici una din opiniile exprimate de partenerii sociali in cadrul acestei dezbateri nu a fost facuta publica, tocmai de aceea transmitem mai jos punctul de vedere exprimat de Blocul National Sindical, prin Presedinte Dumitru Costin.

Dezbaterea s-a axat pe 2 teme principale, respectiv:

  • Introducerea unui mecanism preluat din legislatia germana – Kurzarbeit sau munca cu timp redus,
  • Digitalizarea pietei muncii.

Pentru ca dezbaterea a avut ca punct de plecare contextul dar si lectiile invatate in aceasta perioada de criza, Presedintele BNS a prezentat in deschiderea interventiei avute cateva din efectele crizei in piata muncii, dupa 3 luni de stare de urgenta si respectiv stare de alerta:

  • 628.478 locuri de munca pierdute in 3 luni (16.03 – 17.06),
  • 181.648 salariati au avut CIM-urile suspendate cu acordul partilor, cu venit 0 pentru salariati,
  • 249.855 salariati au inregistrat reduceri salariale, desi au continuat sa lucreze, din care 66.032 salariati au avut salariul redus, desi norma de munca a ramas neschimbata.
  • 1.240.674 CIM-uri au fost suspendate prin somaj tehnic. 72.269 salariati au avut CIM-uri suspendate prin reducerea saptamanii de lucru.

Criza a aratat cat de vulnerabile sunt unele forme de ocupare dar si cat de rapid  au fost incheiate unele relatii de munca. In mai putin de 15 zile de la aparitia crizei, la 01.04.2020, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, peste 150 mii de locuri de munca au disparut, este o dovada a usurintei cu care se inchide o relatie de munca. In 3 luni aprox 628 mii de locuri de munca au disparut.

Indiferent de evaluarile la care ne uitam, comparativ cu alte state europene (evaluari realizate de Banca Mondiala, Forumul Economic Mondial sau Organizatia Internationala a Muncii) o discutie in acest moment despre flexibilizarea pietei muncii nu se justifica. Piata muncii din Romania este mai flexibila decat in multe state europene, legislatia in domeniul protectiei locurilor de munca este mult mai putin protectiva decat in multe state europene.

Introducerea unor modele de flexibilizare nu poate fi adusa in discutie fara a avea in vedere contextul in care acestea se aplica in tara respectiva. Schemele de munca cu timp redus, aplicate intr-o forma sau alta la nivel extins in Europa, au fost o solutie de criza, extinderea aplicarii acestora in afara contextului actual trebuie sa tina cont de lectiile invatate anterior de statele ce au aplicat acest model.

Acest model functioneaza in Germania cu succes pentru ca in aceasta tara conditiile de concediere a unui lucrator, in special a unui lucrator cu experienta, sunt foarte costisitoare pentru angajator, nu acelasi lucru se poate spune despre Romania.

In Romania costul concedierii unui angajat este reprezentat doar de perioada de preaviz de 4 saptamani, chiar si pentru un lucrator cu 10 ani vechime, in Germania perioada de preaviz pentru un lucrator cu 10 ani experienta este de 17,3 saptamani, la care se adauga plati compensatorii pentru 21,7 saptamani.

Eforturile de a furniza protectie sociala lucratorilor si de a sprijini firmele sa-i pastreze poate fi in van daca nu se asigura continuitatea afacerilor. Evaluarile macroenomice pe acest mecanism au aratat ca acest tip de schema functioneaza ca un stabilizator mai eficient in tarile in care conditiile de concediere sunt mai costisitoare pentru firma. Atunci cand costul concedierii unui lucrator sunt foarte mari firmele au un puternic stimulent pentru a utiliza ajustarea numarului de ore in locul concedierii. Efectul de stabilizator este mult mai redus in tarile in care costul concedierii este foarte mic, riscul este cel vazut si in Romania, foloseste mecanismul somajului tehnic si apoi concediaza.

Din punctul nostru de vedere masurile asumate de Guvern in aceasta perioada si-au dovedit partial utilitatea, in 3 luni s-au pierdut 628 mii de locuri de munca, din care 266 mii au disparut dupa incetarea starii de urgenta. Acordarea subventiei conditionat de pastrarea locurilor respective de munca, asa cum de altfel am propus la inceputul crizei, ar fi imbunatatit mult eficacitatea acestei masuri de interventie.

Cresterea indemnizatiei de somaj, functionarea dialogului social, corelarea sistemului de educatie cu piata muncii, formarea profesionala, modernizarea sistemului de gestiune a pietei muncii, securitatea sociala pentru lucratorii atipici, sunt doar cateva din aspectele identificate de BNS ca prioritati si comunicate reprezentantilor Guvernului in cadrul acestei reuniuni.

Informatii suplimentare pot fi gasite in documentul extins elaborat de BNS pentru aceasta reuniune.

Ultima modificare Luni, 29 Iunie 2020 13:28

Login pentru a posta comentarii