Super User

Super User

AJUTOARE EXCEPȚIONALE APIA. Fermierii, crescătorii de animale, care nu au încasat anul trecut plăți directe de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) sau nu au solicitat anul acesta, prin cererea unică, plăți directe de la APIA, nu se încadrează la condițiile APIA pentru ajutorul excepțional cu caracter temporar acordat în contextul crizei sanitare.

Ghidul APIA pentru Măsura 21 SPRIJIN TEMPORAR CU CARACTER EXCEPȚIONAL ACORDAT FERMIERILOR ȘI IMM-URILOR CARE AU FOST AFECTAȚI ÎN MOD DEOSEBIT DE CRIZA COVID-19, precizează condițiile pentru fermierii, crescătorii de animale, care solicită la APIA acest ajutor. Agenția de  Plăți a legat acordarea acestui ajutor de plățile directe din agricultură. Astfel, dacă nu sunteți beneficiar de plăți directe sau nu ați solicitat anul acesta la APIA, fie și pentru prima oară, plăți directe, ați putea fi exclus de la ajutorul excepțional.

Potențialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013, respectiv legislației naționale, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.

Fermierii activi sunt:
a) beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019;

b) beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OM nr. 619/2015 cu modificările şi completările ulterioare, este precizat în Ghidul APIA al solicitantului ajutoarelor acordate pe Măsura 21.

Atenție! Pe înțelesul tuturor, au dreptul la acest ajutor cei care sunt eligibili pentru plăți directe, fie că au încasat anul trecut plăți directe de la APIA, fie că au depus anul acesta, chiar și pentru prima oară, cererea unică la APIA prin care solicită una sau mai multe plăți directe din agricultură. Această condiție ar putea să-i excludă de la plata ajutorului excepțional, de criză, pe crescătorii de animale care au cerut la APIA doar ajutoarele naționale tranzitorii din zootehnie.

Care sunt plățile directe din agricultură?

O să luăm definiția plăților directe din lege. Ordonanța de Urgență 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură definește la Articolul 1, alineat 2, plățile directe de care beneficiază fermierii.

Schemele de plăți directe sunt următoarele:

a) schema de plată unică pe suprafață;
b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
e) schema de sprijin cuplat;
f) schema simplificată pentru micii fermieri (Articolul 1, alineatul 2 din OUG 3/2015).

Ajutoarele naționale tranzitorii, subvenție plătită fermierilor, crescătorilor de animale, de la bugetul național, nu apar pe această listă. Aceste ajutoare sunt menționate la alineatul 3 al aceluiași Articol 1.

(3) Ajutoarele naționale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal și zootehnic în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În Anexa 1 a Regulamentului (UE) 1307/2013 al Parlamentului și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, sunt specificate plățile directe. Și anume:

Schema de plată unică pe suprafață
Plată redistributivă
Plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu
Plată pentru tinerii fermieri
Sprijin cuplat facultativ
Schema pentru micii fermieri

Deci, nu apar pe lista plăților directe. Conform OUG 3/2015 care reglementează toate plățile acordate în agricultură, ajutoarele naționale tranzitorii reprezintă plăți care se acordă fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăți naționale directe complementare în anul 2013.

De ANT beneficiază atât fermierii din vegetal, cât și crescătorii de animale. Practic, sunt plăți care vin în completarea sumelor încasate de fermieri din schemele de plăți directe. De exemplu, un crescător de animale care a solicitat la APIA doar ajutorul național tranzitoriu, pentru vaci, oi sau capre, fără a bifa pe cerere una dintre plățile directe, fără a solicita o plată directă, ar putea fi exclus de la plata ajutorului excepțional.

Pe scurt, crescătorii de animale care nu au declarat la APIA teren, nu au nici sprijin cuplat zootehnic, cei care încasează doar ajutorul național tranzitoriu pe cap de animal sau pentru lapte ar putea fi excluși de la plata ajutorului de criză. Un crescător care nu are pământ, pășune, are doar animale, și nu are nici sprijin cuplat, nu e eligibil pentru ajutorul excepțional, de criză.

Sprijinul cuplat, așa cum am scris mai sus, este o plată directă. Pe cale de consecință, crescătorii de animale care beneficiază de SCZ sau au cerut anul acesta SCZ, chiar dacă nu au bifat și o plată directă pe suprafață, nu au cerut bani și pentru teren, sunt eligibili și pentru ajutorul excepțional.

Cuantumul ajutorului excepțional Măsura 21 este de maxim 7.000 de euro/ferma de bovine, maxim 2.500 de euro/ferma de ovine sau caprine și maxim 5.000 de euro/legumicultor.

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

COMUNICAT. Din data de 29 septembrie 2020, Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal UNCSV și Asociația Producătorilor de Porumb din România APPR, reunite în cadrul Alianței pentru Agricultură și Cooperare, au devenit membre cu drepturi depline în COPA-COGECA. cea mai mare organizație a fermierilor din Europa.

Plata cotizației la COPA-COGECA s-a făcut în aceeași zi, 29 septembrie, așa cum prevede statutul organizației europene. Ministerul Agriculturii a plătit această cotizație de cca 190.000 de euro.

Organizațiile sectorului agro-alimentar și cooperativelor din țara noastră au astfel șansa să facă auzită la Bruxelles vocea uneia dintre cele mai importante puteri agricole europene, al șaselea stat membru ca suprafață agricolă și numărul de lucrători din agricultură. Prin participarea la grupurile de lucru specializate din cadrul COPA-COGECA, la dialogul civil cu autoritățile de la Bruxelles, organizațiile pot contribui la o reprezentare mai echilibrată a tuturor intereselor celor ce activează în acest sector vital pentru economia europeană într-un moment de mari provocări, dar și de oportunități, când se decide cum va arăta agricultura în următoarea perioadă de programare și dincolo de acest orizont.

“A fost un deziderat constant al mediului asociativ din România de a se alătura celui mai articulat și dinamic grup profesional al fermierilor europeni și al cooperativelor lor.” a declarat domnul Ionel Arion, președintele PRO AGRO.

Acesta a adăugat: “Ultimul pas, plata cotizației de membru pentru organizațiile din România la COPA-COGECA, a fost făcut, fapt care a dus la obținerea statutului României de membră cu drepturi depline. Cu această ocazie, exprimăm cele mai sincere aprecieri față de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru deschiderea și sprijinul pe care ni le-a oferit în mod constant, precum și față de Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaților, care a votat în unanimitate și a promovat activ în Parlamentul României legislația fără de care acest moment superb nu ar fi fost posibil.

În egală măsură înțelegem că acest mandat dat nouă azi vine cu responsabilitatea uriașă de a găsi modul prin care să fructificăm această șansă în interesul tuturor producătorilor agricoli din România. COPA – COGECA este organizația europeană prezentă în toate grupurile de dialog civil, ceea ce ne îndreptățește să credem că de acum înainte nu vom mai fi singuri în demersurile noastre la nivel european și glasul fermierilor români va fi ascultat”, a mai adăugat Ionel Arion, care este și reprezentantul organizațiilor în relația cu Copa-Cogeca pentru perioada primului an.

COPA și COGECA promovează interesele a mai mult de 28 de milioane de fermieri și familiile acestora, dar și a aproximativ 38.000 de cooperative.

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Comunicat Alianța pentru Agricultură și Cooperare

ANUNȚ APIA DE ASTĂZI! Situația finală a cererilor depuse pentru ajutoarele de stat aferente susținerii  activității crescătorilor din sectoarele bovin, avicol și suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în data de 29 septembrie 2020, s-a încheiat perioada de depunere a cererilor de solicitare a ajutoarelor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovin, avicol și suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Conform situației extrase din baza de date a instituției, în tabelul de mai jos, sunt prezentate informații cu privire la cererile depuse de fermieri pentru fiecare județ în parte.

* ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe);
** ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne, pui de curcă și pui eclozionați, respectiv 0,014 UVM pentru găini ouătoare și găini rase grele.

Sprijinul financiar este acordat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la cursul de schimb valutar de 4.8409 lei/euro.

LECȚIE DE SOLIDARITATE ÎNTRE CRESCĂTORII DE ANIMALE! Un crescător de animale din Maramureș demonstrează că fermierii, micii crescători de animale, sunt frați în necazuri. Se ajută unul pe altul și nu mai așteaptă ajutorul autorităților care întârzie să vină. Animalele mor de foame până când se gândesc guvernanții. Anul 2020 este unul greu, lovit de secetă și de criză. Vaca, oaia, capra trebuie să mănânce până-n iunie anul viitor când micilor crescători li se promite că vor fi ajutați cu bani.

Crescătorul de animale Daniel Cristea, din Maramureș, a lansat un apel la solidaritate între crescătorii de animale, între fermieri. Cei din zonele care nu au fost afectate de secetă să doneze din puținul lor crescătorilor, fermierilor din zonele unde seceta a pustiit pământul. E o frăție a crescătorilor de animale, mici și mijlocii, a acelei categorii vulnerabile, care mai are de așteptat până la anul ajutoarele promise de guvernanți.

În urmă cu ceva timp, am anunțat că donez 30 de baloți de fân unui fermier afectat de secetă. Eu sunt din Maramureș și, totuși, aici, la noi, au fost ploi, a fost un an foarte bun în privința asta. Până la urmă, baloții au ajuns la un crescător de animale din județul Olt, la Cristi George, am finalizat cu transportul. Acest fermier chiar merita să fie ajutat. Șoferul care a dus baloții mi-a spus: mi-au dat lacrimile când am văzut peisajul ăla saharian ce era acolo. Uscat tot! Dezastru! Acum, un fermier din Cluj, prieten cu mine pe Facebook, Jonny Nagy, a pus și el că donează porumb pentru un crescător de animale. În perspectivă, ar fi frumos și ar fi bine ca mulți fermieri, care pot și au de unde, să facă gesturi din astea, a declarat crescătorul de bovine Daniel Cristea, exclusiv pentru AGROINFO.

Baloții pregătiți să ajungă la crescătorul de animale din Olt. Daniel Cristea, dreapta.

Donația în hrană pentru animale a ajuns la crescătorul din județul Olt.

Daniel Cristea lucrează în jur de 50 de hectare de teren agricol, are 40 de capete bovine metis de Angus. Crescătorul nu vrea să se oprească aici. El ne-a spus că intenționează să înființeze o organizație nonprofit, fermieri pentru fermieri, prin care crescătorii de animale să se mobilizeze ca să se ajute unii pe alții când sunt în necazuri. Așa cum fac frații. O frăție a micilor crescători, a fermierilor.

Ce m-a determinat să lansez un apel la solidaritate? Am văzut că zonele din sud, sud-estul țării au fost foarte afectate de secetă, iar Guvernul, autoritățile nu au luat nicio măsură urgentă pentru a ajuta acei fermieri. Cu toate că sunt acum în derulare niște ajutoare, de criză, de secetă, vaca, oaia, porcul sau ce are fermierul nu poate aștepta până anul viitor în iunie când se preconizează că se vor acorda acei bani pentru ajutorul de criză.

Pe viitor, vreau să încerc să înființez o organizație nonprofit, ONG, doar cu fermieri și pentru fermieri, să fie un lanț prin care fermierii care au surplus de furaje și surplus de cereale să doneze celor care au necazuri extreme, un incendiu, o secetă, o inundație. Să fie ajutorul venit pe moment fiindcă un animal nu poate aștepta să mănânce peste o lună, două, trei când vin autoritățile sau asigurarea. Chiar dacă e asigurat omul, până vin autoritățile și-ți fac verificări, constată paguba și le constată toate, vaca moare de foame, ne-a spus Daniel Cristea.

Donăm crescătorilor de animale care au minim 20 de capete, 30 de capete, eu zic că ăsta e micul crescător cel mai vulnerabil, pentru că la 20-30 de capete nu ești nici în car, nici în căruță, nici nu ai putere financiară. Deci, aici e cel mai periculos. Eu am 40 de capete de bovine și văd că sunt așa, la limită. Nici nu câștig, nici nu pierd decât supraviețuiesc, a mai declarat Daniel Cristea, exclusiv pentru AGROINFO.

Crescătorului de animale i-au scris foarte mulți fermieri, crescători, din zonele grav afectate de secetă. El încearcă să mobilizeze crescătorii, fermierii, din zonele unde nu a fost secetă să le trimită ajutoare celor din zonele unde seceta a istovit orice urmă de verde de pe pășuni.

Am un crescător din Tulcea care are vreo 50 de capete de animale și pe care vrem să-l ajutăm acum, dar trebuie să rezolvăm cu transportul. Asta mă intrigă și de aia vreau să fac o organizație să putem să colaborăm și cu transportatori, în perspectiva de a cumpăra un camion, mai spune crescătorul din Maramureș.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

SUBVENȚII APIA 2020! Crescătorii de animale care au solicitat anul acesta ajutorul național tranzitoriu și sprijinul cuplat, subvențiile APIA din zootehnie, trebuie să prezinte la controlul efectuat de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) mai multe acte obligatorii pentru încasarea banilor de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). AGROINFO vă pune la dispoziție lista cu acte.

Registrul Individual al Exploatației - RIE este un document obligatoriu de prezentat la controlul ANZ sau la verificările făcute de APIA. Acesta trebuie să conțină următoarele înregistrări:

Date referitoare la exploatație:

codul exploatației;
adresa exploatației;
numele şi adresa deținătorului;
tipul de producție;

Date referitoare la animalele din exploatație:

data naşterii;
data identificării;
sexul;
rasa şi genotipul, dacă se cunosc;
ziua, luna şi anul în care animalul a decedat în exploatație;
informații despre orice înlocuire a crotaliilor auriculare;

Date referitoare la animalele nou-intrate în exploatație:

codul unic de identificare al animalului;
codul exploatației de la care animalele au fost transferate;
data intrării;
seria şi numărul formularului/documentului de mişcare;

Date referitoare la animalele care părăsesc exploatația:

codul exploatației sau al abatorului de destinație;
data plecării;
seria şi numărul formularului/documentului de mişcare;

Alte documente solicitate la controlul ANZ sau APIA:

Pașaportul bovinei / formularul de identificare F1 – formular de identificare care cuprinde datele de identificare a exploataţiei pentru animalele solicitate în cererea APIA şi născute în exploataţie și pentru animalele care nu sunt solicitate în cerere, dar care sunt născute în exploatație;
Formularul de mişcare F2, pentru animalele provenite din alte exploataţii;
Formularul F3 de declarare eveniment (sacrificare consum propriu, moarte animal, dispariţie animal, pierdere crotalie, regăsire animal, pierdere paşaport, forţă majoră, etc);
Formularul de continuare F4, după caz reprezintă anexa la formularul de identificare, formularul de mişcare sau la formularul de declarare eveniment.

Proiect de ordonanță de urgență privind declararea stării de calamitate de către Comitetele județene pentru situații de urgență pentru fenomenul de secetă pedologică! Ministerul Agriculturii a lansat astăzi, marți – 15 septembrie, în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care creează cadrul legislativ pentru declararea stării de calamitate din cauza secetei acolo unde suprafața calamitată depășeste 50% din suprafața agricolă a localității/județului. Potrivit proiectului de OUG, de pe site-ul MADR, starea de calamitate va putea fi declarată la nivel de localitate/județ în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

În expunerea de motive a proiectului de OUG, se precizează clar că odată cu declararea stării de calamitate în anumite localități/județe, fermierii din acele zone nu vor mai putea fi sancționați sau chiar executați silit pentru neîndeplinirea unor obligații contractuale față de traderi sau furnizori de inputuri agricole.

Ce este starea de calamitate

Potrivit proiectului lansat în dezbatere publică, starea de calamitate reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de tipul de risc de secetă pedologică, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat al acesteia şi necesar pentru înlăturarea eventualelor răspunderi contractuale și sancțiuni pe care le pot avea fermierii în relațiile comerciale.

Cum se va putea declara starea de calamitate

Comitetul județean pentru situații de urgență va fi cel care va declara prin hotărâre, cu acordul prefectului, starea de calamitate de secetă pedologică la nivel de localitate/județ, se arată în proiectul de OUG de pe site-ul ministerului Agriculturii.

”Scopul prezentei ordonanțe de urgență îl reprezintă recunoașterea și declararea stării de calamitate din cauza manifestării secetei pedologice în agricultură, de către Comitetele județene pentru situații de urgență consituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.15/2005, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în proiectul de ordonanță de urgență postat pe site-ul ministerului Agriculturii.

Unde poate fi declarată stare de calamitate

Starea de calamitate se declară la nivel local, al municipiului București sau județean, atunci când din analiza Rapoartelor sinteză cu pagubele la culturile agricole, asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică, întocmite de către Grupurile de suport tehnic pe baza proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi, reiese că suprafața calamitată depășeste 50% din suprafața agricolă a localității/județului, potrivit proiectului de OUG.

Starea de calamitate se declară pe an agricol sau campanie agricolă, după caz și după producerea efectelor fenomenului de secetă pedologică. Declararea stării de calamitate este asimilată forței majore.

În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, Instituția Prefectului va putea pune în aplicare prevederile acesteia.

MADR informează că cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării acestui proiect de OUG pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

COMUNICAT DE PRESĂ BNS

De aproape 5 ani în Parlament se încearcă corectarea Legii dialogului social. În toți acești ani organizațiile patronale au refuzat o analiză obiectivă a efectelor pe care reforma dialogului social din 2011 le-a avut asupra pieței muncii și a relațiilor de muncă.

În 2011 patronatele și-au folosit toată influența de care dispuneau pentru a distruge negocierile colective la nivel național și la nivel de sector. La acel moment Parlamentul a adoptat Legea 62/2011 prin asumarea răspunderii Guvernului, fără dezbateri parlamentare și ținând cont exclusiv de opiniile organizațiilor patronale. Deși adoptarea acestei legi a dezechilibrat complet dialogul social, organizațiile patronale au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a accentua în aplicare efectele negative ale legii. La nivel de companie angajatorii au promovat constant excluderea de la negocieri a organizațiilor sindicale, mult mai incomode, și înlocuirea acestora cu reprezentanții salariaților, ușor de controlat și cu 0 experiență și capacitate de negociere.

În 2021 se împlinesc 10 ani de la adoptarea legii dialogului social, timp mai mult decât suficient pentru orice organizație a partenerilor sociali (patronală sau sindicală) de bună credință să evalueze situația și să decidă ce se impune a se corecta. Numai că patronatele nu asta vor, comunicatul de presă transmis în 10 septembrie a.c reprezintă o formă de presiune exercitată asupra tuturor parlamentarilor pentru a stopa modificarea actualei legi.

Organizațiile patronale consideră că situația economică și piața muncii din România este una specifică și ca urmare mecanismele existente în statele europene nu pot fi preluate în România, nu contează convențiile OIM sau acordurile internaționale ratificate de România. Nu am auzit nici o organizație patronală care să invoce specificitatea economică sau a relațiilor de muncă din România atunci când, cu puțin timp în urmă, cereau guvernului preluarea unui model de sprijin al angajatorilor utilizat în piața muncii din Germania. În acest caz nu s-au considerat necesare analize de impact sau evaluări care să se întindă pe durata a zeci de ani.

Nu știm de ce fel de analize mai au nevoie patronatele, în ultimii 3 ani în mod constant Comisia Europeană a cerut României măsuri pentru îmbunătățirea dialogului social, în special măsuri care să faciliteze negocieri colective sectoriale și respectiv încheierea unor contracte colective de muncă sectoriale. Organizația Internațională a Muncii (OIM) a sesizat de asemenea în cadrul unui raport detaliat faptul că actuala lege a dialogului social conține o serie de încălcări ale convențiilor ratificate de România.

Mai mult, sunt nenumarate studii ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), ale OIM, ale instituțiilor europene sau ale altor institute de cercetare europene care relevă importanța negocierilor colective la nivel de sector în special.  Statisticile oficiale arată că exista o strânsă legătura între nivelul salariilor din Europa și gradul de acoperire a lucrătorilor de negocieri colective. În nouă din cele zece state membre ale UE cu cele mai mici salarii (medii și minime), doar 7% până la 30% dintre angajați beneficiază de un nivel salarial negociat de sindicate. Este un fapt demonstrat că lipsa negocierilor colective accentuează inegalitățile și disparitățile salariale de gen. România deja excelează la acest capitol.

Țări (de la cel mai mic la cel mai mare salariu)

Acoperire prin negocieri colective

Schimbari in acoperire din 2000

Numărul de lucrători acoperiți

Numărul de lucrători neacoperiți

Bulgaria

23%

- 33%

718,405

2.4 milioame

Romania

23%

- 77%

1.9 milioane

6.4 milioane

Lituania

7%

- 8%

92,834

1.2milioane

Letonia

14%

- 4%

121,968

749,200

Ungaria

21%

-17%

931,896

3.5 milioane

Polonia

17%

-8%

2.7 milioane

13.3 milioane

Slovacia

25%

-26%

637,150

1.9 milioane

Cechia

30%

-5%

1.5 milioane

3.6 milioane

Croatia

45%

-19%

741,330

906,100

Estonia

19%

-4%

121,752

519,000

Portugalia

74%

-4%

3.4 milioane

1.2 milioane

Slovenia

71%

-29%

687,067

280,600

Grecia

25%

-75%

952,650

2.8 milioane

Cipru

44%

-19%

179,960

229,000

Malta

50%

-7%

128,100

128,100

Spania

68%

-7%

13.4 milioane

6.3 milioane

Italia

80%

Nicio schimbare

18.1 milioane

4.5 milioane

Austria

98%

Nicio schimbare

4.2 milioane

86,100

Franța

94%

-4% din 2014

25.2 milioane

1.6 milioane

Germania

54%

-14%

22.4 milioane

19.1 milioane

Olanda

78%

-4%

6.8 milioane

1.9 milioane

Finlanda

91%

+6%

2.2 milioane

222,700

Belgia

93%

-3%

4.4 milioane

334,600

Luxemburg

59%

-1%

169,389

117,700

Suedia

90%

-4%

4.4 milioane

492,400

Irlanda

34%

-8%

771,426

1.4 milioane

Danemarca

82%

+5

2.2 milioane

503,400

Sursa: Confederația Europeană a Sindicatelor - https://www.etuc.org/en/pressrelease/eu-countries-weak-collective-bargaining-have-lowest-wages

Buna credință a organizațiilor patronale invocată în comunicatul de presă al Concordiei trebuie probată prin încetarea dublului standard practicat de patronate până în prezent. Sunt suficiente studii și analize pentru a se putea lua o decizie în Parlament.  Abordarea de tip ”să se schimbe ceva dar nu prin părțile esențiale” nu ajută pe nimeni în acest moment, acesta este și motivul pentru care parlamentarii au acceptat punctele de vedere ale organizațiilor sindicale.

 

files/1-000-0000-00007/comunicat_bns_13_09_2020(1).docx

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat astăzi, miercuri 9 septembrie la Buzău că micii crescători de vaci, care au între 5 și 90 de capete, oierii și legumicultorii ar putea să primească banii în luna octombrie iar el își dorește ca sumele să ajungă la aceștia ”cât mai devreme”. Mai mult ministrul a arătat că pentru Măsura 21 prin care aceștia primesc sumele nu trebuie aprobată de Guvern și publicată de Monitorul Oficial, ci doar aprobată de Comisia Europeană fiind o schemă achitată din bani europeni. Astfel se scutește timpul cu procedurile birocratice guvernamentale.

”Noi ne dorim ca banii să ajungă cât mai repede la fermieri. Toate schemele de sprijin care sunt din bani europeni nu am elaborat acte normative, adică Ordonanță de Urgență. Doar pentru banii de la Buget sunt obligați să elaborăm acest Ordonanțe de Urgență. Pentru banii europeni am scris Măsura 21 pentru sectorul bovine, sub 90 de capete, pentru că cei peste 90 de capete vor fi plătiți de la bani de la buget. Pentru ovine și legumicultori. În total 150 de milioane de euro. Eu aș dori să se facă plata mâine, dar după opinia mea banii vor ajunge abia în luna octombrie. Știu că unii sunt atenți că unele categorii primesc acum și altele atunci dar asta este explicația, pentru banii de la buget am aprobat acte normative și banii îi putem da mai rapid iar pentru cea din bani europeni așteptăm aprobarea Comisiei și fermierii depun ca și pentru altă măsură. Și aici fac o paranteză: în toate țările europene banii dați pe această măsură durează până anul viitor în luna mai. De ce? În toate țările fiecare fermier în parte trebuia să justifice pierderile de anul aceasta din cauza evoluției Covid. Cu alte cuvinte se intra în contabilitatea lui. Vă dați seama că în România unde avem 840.000 de fermieri mai mici sau mari ce greu era să facem acest lucru. Atunci am fundamentat pe sector de  activitate tocmai ca banii să ajungă mai repet la fermieri. Deci răspunsul când vin bani este: în octombrie!”, a mai punctat Oros.

Iată schemele plătite din Măsura 21, conform MADR: 

  • Sectorul bovine. Condiții de eligibilitate specifice sectorului bovine:
    -Solicitantul deține minimum 5 UVM femele adulte din specia bovine, înregistrate în RNE, cu condiția de a avea înscrise minim 5 UVM femele adulte din specia bovine pe unitate de producţie cu cod ANSVSA;
    -Fiecare femelă adultă din specia bovine pentru care se solicită sprijin, trebuie să aibă vârsta de minimum 24 luni la data de 1 iulie 2020;
  • Sprijinul pentru sectorul bovine/exploatație va fi :
    -între 5 UVM – 10 UVM- 1000 Euro
    -între 11 UVM- 20 UVM- 2500 Euro
    – între 21 UVM– 30 UVM- 3500 Euro
    – între 31 UVM– 40 UVM- 4750 Euro
    -între 41 UVM- 50 UVM- 5000 Euro
    – între 51 UVM– 60 UVM- 6000 Euro
    – între 61 UVM- 90 UVM- 7000 Euro
  • Sectorul ovine și caprine. Condiții de eligibilitate specifice sectorului ovine – caprine:
    -Solicitantul deține minimum 50 capete femele adulte din specia ovine/caprine, înregistrate în RNE pe unitate de producţie cu cod ANSVSA;
    -Fiecare femelă adultă din specia ovine/caprine pentru care se solicită sprijin, trebuie să aibă vârsta de minimum 12 luni la data de 31 martie 2020;
  • Sprijinul pentru sectorul ovine-caprine/exploatație va fi:
    -între 50- 100 capete- 500 Euro
    – între 101- 200 capete- 800 Euro
    – între 201- 300 capete- 1300 Euro
    – între 301- 400 capete- 1700 Euro
    – între 401- 500 capete- 2100 Euro
    – peste 500 capete – 2500 Euro.
  • Sectorul legume – fructe şi cartofi. Condiții de elegibilitate specifice sectorului legume – fructe şi cartofi:
    -Solicitantul a depus cerere unică de plată în campania 2020 exclusiv pentru unul sau mai multe din următoarele
    coduri APIA:
    -351 ( Legume proaspete anuale în câmp)
    – 251, 253 (Cartofi)
    – 359, 360, 361, 362, 363 ( Legume în solarii: tomate, castraveți, ardei, varză, vinete)
    – 355, 356, 357, 358 ( Legume în sere: tomate, castraveţi, ardei, varză )
    – 654 (Caisi și zarzari)
    – 655 (Piersici)
    – 656 (Ciresi și vișini)
    – 801 (Zmeur)
    – 802 (Coacăz)
    – 804 (Alți arbuști fructiferi)

Solicitantul are o suprafața minimă de 0,1 ha legume – fructe cultivate în sere şi sau solarii sau solicitantul are o suprafața minimă de 0,3 ha legume cultivate în câmp, fructe și cartofi.

Sprijinul pentru sectorul legume- fructe şi cartofi/ exploatație va fi:
a) legume cultivate în camp, fructe și cartofi
– între 0,3 Ha- 1Ha- 700 Euro
– între 1,01 Ha- 3 Ha- 1200 Euro
– între 3,01 Ha- 5 Ha- 3000 Euro
– între 5,01 Ha- 10 Ha- 4000 Euro
– peste 10 Ha – 5000 Euro
b) legume cultivate în solarii
– între 0,1 Ha- 0,29 Ha- 700 Euro
– între 0,3 Ha- 0,5Ha – 1200 Euro
– între 0,51 Ha- 1Ha – 3000 Euro
– între 1,01 Ha- 2 HA – 4000 Euro
– peste 2 Ha – 5000 Euro
c) legume cultivate în sere
– între 0,1 Ha – 0,29 Ha – 700 Euro
– între 0,3 Ha – 0,5 Ha – 1200 Euro
– între 0,51 Ha – 1 Ha – 3000 Euro
– între 1,01 Ha – 2 Ha – 4000 Euro
– peste 2 Ha – 5000 Euro.

Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 7,4 milioane de euro (aproximativ 35,7 milioane de lei) destinată României, pentru a sprijini întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul creșterii bovinelor și care sunt afectate de pandemia de coronavirus. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat, potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene, remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

În cadrul schemei, sprijinul public va fi acordat sub formă de subvenții directe. Scopul acesteia este acela de a ajuta întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul creșterii bovinelor să își acopere nevoile de lichidități și să își continue activitățile astfel încât să poată furniza alimente și materii prime furajere pentru industria alimentară și să poată menține locurile de muncă.

Se preconizează că schema va aduce beneficii unui număr de peste 1.000 de societăți care își desfășoară activitatea în sectorul creșterii bovinelor. Comisia a constatat că schema care vizează România respectă condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special:

(i) granturile nu depășesc 100.000 de euro per beneficiar, astfel cum se prevede în cadrul temporar pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției agricole primare;

(ii) sprijinul poate fi acordat până la 31 decembrie 2020.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus sunt disponibile aici. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi publicată cu numărul de caz SA.58453 în Registrul ajutoarelor de stat pe site-ul internet al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

Pagina 2 din 50
Go to top