Super User

Super User

Timpul s-a terminat: acțiuni concrete și rapide necesare pentru aplicarea drepturilor la implicarea lucrătorilor în anticiparea și gestionarea impactului crizei COVID-19
La trei luni după ce criza de sănătate a COVID-19 a lovit lumea și mii de oameni și-au pierdut viața, Uniunea Europeană se confruntă acum procese de restructurare masivă în diferite sectoare.
Dialogul social, negocierea colectivă și implicarea lucrătorilor la locul de muncă sunt esențiale pentru formarea proceselor de restructurare responsabile.
Drepturile lucrătorilor la informații, consultări și participare care decurg din legislația UE și națională trebuie să fie puse în aplicare și respectate, întrucât restructurarea va afecta sănătatea, condițiile de muncă și locul de muncă și, astfel, înainte de finalizarea oricărei decizii.
Aceasta este o condiție necesară pentru ca orice restructurare să fie anticipată și gestionată în mod corespunzător într-un mod social responsabil. Implementarea acordului partenerilor sociali din UE privind drepturile de informare și consultare pentru lucrătorii și funcționarii publici din administrațiile administrației centrale printr-o directivă a devenit cu atât mai urgentă.
Din păcate, practica de afaceri arată foarte limitat la nicio implicare a reprezentanților lucrătorilor și sindicatelor în luarea deciziilor strategice, dacă există.
Este inacceptabil faptul că - în această criză dramatică - companiile și administrațiile nu respectă obligațiile lor legale de a informa și consulta reprezentanții lucrătorilor înainte de a lua decizii care vor avea impact asupra locurilor de muncă și a condițiilor de muncă.
Este inacceptabil ca autoritățile publice să nu intervină pentru a se asigura că drepturile lucrătorilor în acest domeniu sunt puse în aplicare pe deplin.
Într-unul dintre momentele cele mai critice pentru lucrătorii europeni, reprezentanții lor la locul de muncă trebuie - atât la nivel național, cât și la nivel european și înainte de a lua orice decizie - să aibă:

  • acces în timp util la informații actualizate semnificative și complete despre impactul posibil al crizei COVID-19 asupra performanței economice a companiei, asupra locurilor de muncă și a condițiilor de muncă;
  • timp și resurse suficiente pentru a efectua o evaluare aprofundată a informațiilor furnizate cu sprijinul experților economici / financiari pentru a lucra la alternative la concedieri, închideri și orice alte măsuri care ar avea un impact negativ asupra intereselor lucrătorilor;
  • oportunitatea autentică de a discuta aceste alternative cu factorii de decizie reali, inclusiv conducerea de conducere și membrii consiliului (dacă este cazul), care trebuie să ofere un răspuns motivat la alternativele propuse și justificarea deciziei finale care va fi luată;
  • garanția că nerespectarea obligațiilor de informare, consultare și participare justifică sancțiuni descurajante, respectiv suspendarea deciziei de conducere până la respectarea corespunzătoare a drepturilor lucrătorilor.

Solicităm instituțiilor naționale europene și naționale să întreprindă acțiuni concrete și rapide pentru a garanta aplicarea efectivă a drepturilor lucrătorilor pentru a fi informați, consultați și pentru a participa la luarea deciziilor înainte de adoptarea oricărei decizii. Trebuie clarificat faptul că impactul socio-economic al crizei COVID-19 stârnește obligația conducerii de a lansa procese naționale și transnaționale de informare și consultare cu reprezentanții lucrătorilor cât mai curând.
Timpul se scurge și insistăm asupra urgenței situației: planurile de restructurare masivă legate de COVID-19 au început deja. Dialogul social în timp util și de calitate la locul de muncă este un pilon necesar pentru a asigura o ieșire din criza COVID-19 într-un mod social responsabil.
Isabelle Schömann, secretar confederal ETUC
Luc Triangle, secretar general al industriei
Oliver Röthig, secretar regional UNI-Europa,
Kristjan Bragason, secretar general al EFFAT,
Jan Willem Goudriaan, secretar general al EPSU,
Livia Spera, secretar general interimar
Tom Deleu, secretar general al EFBWW,
versiune pdf a declarația disponibilă aici

Federatia Nationala a Sindicatelor din Agricultura, Alimentatie, Tutun, Domenii si Servicii Conexe AGROSTAR este organizatie reprezentativa la la nivel national  si este membra a  EFFAT si UITA.

.

Comisia Europeană a emis astăzi orientările mult așteptate privind lucrătorii sezonieri în contextul focarului Covid-19 .
Noile orientări completează Orientările privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor în timpul focarului COVID-19 , publicat la 30 martie 2020.
Textul recent emis invită statele membre să se asigure că lucrătorii sezonieri din UE beneficiază de tratament egal și nu suferă discriminare. Odată angajați, lucrătorii sezonieri  sunt supuse legilor și contractelor colective relevante ale statului membru gazdă și trebuie tratate la fel ca resortisanții în ceea ce privește condițiile de muncă, inclusiv remunerația, concedierea și securitatea și sănătatea în muncă. De asemenea, aceștia au dreptul să acceseze aceleași avantaje sociale și fiscale ca și resortisanții. Dacă devin șomeri involuntar, își păstrează statutul de lucrător în statul membru gazdă timp de șase luni, cu condiția să se înregistreze la serviciile sale de angajare .
Orientările acoperă, de asemenea, alte aspecte importante, inclusiv coordonarea securității sociale, condițiile de muncă pentru muncitorii detașați sezonieri, condiția de admitere pentru resortisanții țărilor terțe, standardele de sănătate și siguranță, cazare și transport și furnizarea de informații pentru lucrători.
În ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, Ghidul invită statele membre să consolideze inspecțiile pe teren, inclusiv cu sprijinul Autorității Europene a Muncii. Acest mesaj este de cea mai mare importanță, având în vedere scăderea substanțială a frecvenței inspecțiilor de muncă în timpul crizei Covid-19. În ceea ce privește ELA, EFFAT consideră că nu mai există scuze pentru ca acesta să înceapă să funcționeze cu viteză maximă.
Liniile directoare iau în considerare realitatea sectoarelor EFFAT în care întreprinderile mici și microîntreprind o parte substanțială a sectoarelor agriculturii, procesării alimentelor și ospitalității. Documentul subliniază bine necesitatea statelor membre de a spori capacitatea micro și întreprinderilor mici de a pune în aplicare măsuri eficiente și eficiente de prevenire a riscurilor.
Crucială pentru sectorul EFFAT, există o referire clară la necesitatea de a asigura condiții decente de locuire, inclusiv o încurajare clară pentru angajatori de a nu deduce chiria automat din salariile lucrătorilor sezonieri. De asemenea, Comisia recunoaște una dintre principalele preocupări și solicitări de acțiune ale EFFAT: în timp ce  Directiva privind lucrătorii sezonieri include norme privind cazarea, iar Directiva revizuită privind detașarea lucrătorilor stabilește regulile țărilor gazdă privind condițiile de cazare, acolo unde există, aplicabile lucrătorilor sezonieri detașați , nu există nicio acțiune a Uniunii care să garanteze condițiile de cazare pentru alți lucrători sezonieri. EFFAT invită Comisia să abordeze în curând această problemă cu măsuri juridice obligatorii. Locuințele deplorabile au fost unul dintre motivele principale ale focarelor de covid-19 în rândul lucrătorilor din fermă și carne.
Kristjan Bragason, secretarul general al EFFAT, comentând liniile directoare, a declarat: „EFFAT salută aceste inițiative, deși regretăm că vine prea târziu. O mare parte din lucrătorii sezonieri sunt angajați în sectorul agriculturii și turismului, unde suntem deja la mijlocul sezonului estival. Remarcăm favorabil următorii pași pe care Comisia îi propune, inclusiv audierea cu partenerii sociali europeni și invitația către ELA de a coordona o campanie de sensibilizare care vizează sectoarele mai expuse activității sezoniere. Trebuie să fie clar că multe dintre problemele raportate în lucrare afectează toți lucrătorii transfrontalieri și nu numai lucrătorii sezonieri. Mai mult, dorim să reiterăm un mesaj clar. Liniile directoare sunt un prim pas, însă Comisia trebuie să acționeze de urgență acum cu măsuri legislative obligatorii care acoperă diverse aspecte, inclusiv condiții de locuințe decente și răspundere subcontractantă în lanț. In acelasi timp,revizuirea continuă a politicii agricole comune este o oportunitate unică pentru îmbunătățirea condițiilor lucrătorilor agricoli. Acum a trecut mult timp pentru ca PAC să fie mai socială, cu plățile PAC să fie condiționată de respectarea condițiilor de muncă aplicabile și a contractelor colective de muncă. EFFAT a prezentat o listă de recomandări politice și legislative pentru toate sectoarele sale, inclusiv măsuri vizate pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri, care provin din UE sau din țări terțe. Oferim sprijinul și contribuția noastră la orice inițiativă pe care Comisia o va lua în considerare. Dar acest lucru trebuie să se întâmple rapid, membrii noștri nu mai pot aștepta.Acum a trecut mult timp pentru ca PAC să fie mai socială, cu plățile PAC să fie condiționată de respectarea condițiilor de muncă aplicabile și a contractelor colective de muncă. EFFAT a prezentat o listă de recomandări politice și legislative pentru toate sectoarele sale, inclusiv măsuri vizate pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri, care provin din UE sau din țări terțe. Oferim sprijinul și contribuția noastră la orice inițiativă pe care Comisia o va lua în considerare. Dar acest lucru trebuie să se întâmple rapid, membrii noștri nu mai pot aștepta.Acum a trecut mult timp pentru ca PAC să fie mai socială, cu plățile PAC să fie condiționată de respectarea condițiilor de muncă aplicabile și a contractelor colective de muncă. EFFAT a prezentat o listă de recomandări politice și legislative pentru toate sectoarele sale, inclusiv măsuri vizate pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri, care provin din UE sau din țări terțe. Oferim sprijinul și contribuția noastră la orice inițiativă pe care Comisia o va lua în considerare. Dar acest lucru trebuie să se întâmple rapid, membrii noștri nu mai pot aștepta.Oferim sprijinul și contribuția noastră la orice inițiativă pe care Comisia o va lua în considerare. Dar acest lucru trebuie să se întâmple rapid, membrii noștri nu mai pot aștepta.Oferim sprijinul și contribuția noastră la orice inițiativă pe care Comisia o va lua în considerare. Dar acest lucru trebuie să se întâmple rapid, membrii noștri nu mai pot aștepta. 

Federatia Nationala a Sindicatelor din Agricultura, Alimentatie, Tutun, Domenii si Servicii Conexe AGROSTAR este organizatie reprezentativa la la nivel national  si este membra a  EFFAT si UITA.

Alături de alți 38 de semnatari ai societății civile, EFFAT a co-semnat un link al scrisorii Coaliției Europene pentru Alimente de mai jos) adresat vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, despre importanța și urgența de a menține aprilie 2020 ca strategie Farm to Fork. data publicării.

Recenta focar de COVID-19 a scos la iveală unele dintre disfuncțiile sistemelor noastre alimentare globalizate și nesustenabile actuale. Milioane de lucrători angajați în agricultură și producție alimentară lucrează neobosit, înmulțindu-și eforturile pentru a se asigura că alimentele sunt disponibile pentru toată lumea în timpul acestei urgențe. Cu toate acestea, ele sunt adesea victime ale condițiilor de muncă dificile și precare, de locuire și de muncă, precum și lipsite de echipament de protecție adecvat care le permite să funcționeze în deplină siguranță.

Această situație de urgență pentru sănătate nu ar trebui să fie folosită drept scuză pentru a pune în continuare un plan european mult așteptat, care are potențialul de a ridica standardele sociale și de mediu în sectorul agroalimentar al UE. Mai degrabă, această criză strălucește asupra urgenței acesteia.

Semnând scrisoarea de coaliție privind politica alimentară a UE, EFFAT își reiterează cererea de lungă durată pentru o strategie rapidă și cuprinzătoare pentru fermă, cu un nivel social și de mediu ridicat, care pune un accent mai mare asupra lucrătorilor agroalimentari, care sporește calitatea locurilor de muncă și asigură acea valoare este distribuită de-a lungul lanțului de aprovizionare.

Scrisoare de coaliție pentru politica alimentară a UE | Link
Documentul de orientare EFFAT privind strategia UE pentru fermă către furcă | Legătură

Federatia Nationala a Sindicatelor din Agricultura, Alimentatie, Tutun, Domenii si Servicii Conexe AGROSTAR este organizatie reprezentativa la la nivel national  si este membra a  EFFAT si UITA.

Astăzi, EFFAT se alătură forțelor cu alte 27 de organizații, inclusiv Alianța Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA), Oficiul pentru Advocacy pentru Comerț Just, Institutul de Politici Europene pentru Societatea Deschisă (OSEPI), Oxfam, PICUM (Platforma de Cooperare Internațională pentru Migranții Neregumentați) și Slow Food Europa să reînnoim apelul nostru la măsuri urgente și reforme structurale pentru a aborda impactul noii pandemii coronavirus asupra agriculturii UE și a lucrătorilor agroalimentari.

Declarația noastră comună Fără drepturi pentru lucrătorii agroalimentari, livrările alimentare europene se bazează pe un teren cutremurător,  subliniază faptul că deficitul de forță de muncă demonstrează modul în care agricultura europeană depinde în mare măsură de lucrătorii migranți, mulți fără documente, care alcătuiesc o proporție semnificativă din cei care culeg fructe și legume, precum și ambalarea și procesarea alimentelor noastre. Ceea ce ar trebui să demonstreze și lipsa lucrătorilor în domeniu este faptul că condițiile de muncă din sectorul agroalimentar au fost ignorate prea mult timp.

Pandemia oferă UE oportunitatea de a revizui sistemul său agricol și alimentar, pentru a o face atât mai ecologică cât și mai conformă cu drepturile, cu lanțuri de aprovizionare mai echitabile, prețuri adecvate atât pentru fermieri cât și pentru consumatori și drepturi de muncă garantate pentru lucrători.

 Acesta prezintă în special următoarele șase acțiuni:

  1. Abordați situația lucrătorilor agroalimentari de urgență în timpul pandemiei COVID-19.
  2. Transformă noua PAC pentru ca aceasta să fie durabilă atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere al mediului.
  3. Includeți un accent pe lucrătorii din Strategia Farm to Fork.
  4. Asigurarea accesului deplin la locuri de muncă declarate pentru lucrătorii migranți și refugiați.
  5. Îmbunătățirea funcționării rutelor permiselor de muncă pentru migranții non-UE să ajungă în Europa și să impună respectarea drepturilor lucrătorilor migranți și refugiați.
  6. Elaborați legislația UE obligatorie privind drepturile omului și diligența cu privire la mediu .

Declarația comună urmărește scrisoarea EFFAT trimisă instituțiilor europene luna trecută în care s-a evidențiat clar cererile EFFAT pentru o mai bună protecție a lucrătorilor din alimentație și agricultură.

Declarație comună  Fără drepturi pentru lucrătorii agroalimentari, livrările europene de hrană se sprijină pe un teren cutremurător

 

Federatia Nationala a Sindicatelor din Agricultura, Alimentatie, Tutun, Domenii si Servicii Conexe AGROSTAR este organizatie reprezentativa la la nivel national  si este membra a  EFFAT si UITA.

La 15 mai 2020, partenerii sociali din agricultură EFFAT și GEOPA-COPA, reprezentând interesele lucrătorilor și angajatorilor din sector, au semnat o declarație comună care oferă puncte de acțiune clare pentru asigurarea că lucrătorii sezonieri veniți din statele membre ale UE pot experimenta o muncă și un loc de muncă decent condițiile și accesul la locul de muncă în deplină siguranță în timpul pandemiei curente.
În urma focarului de coronavirus și a restricțiilor de frontieră instituite de statele membre, Comisia Europeană a emis, la 30 martie 2020, linii directoare privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor pentru a răspunde la deficiențele de forță de muncă din sectoarele esențiale, precum agricultura.
EFFAT consideră că salvgardarea sănătății și securității lucrătorilor ar trebui să fie principiul director pentru orice măsură luată pentru a face față acestor deficiențe de muncă, alături de accesul la condiții de muncă decente, locuințe și de viață, precum și respectarea drepturilor sociale fundamentale, inclusiv egalitatea de tratament, în timp ce în același timp, recunoașterea nevoilor speciale ale lucrătorilor sezonieri vulnerabili.
Declarația EFFAT a co-semnat (a se vedea în partea de jos a paginii) prezintă acțiuni detaliate pe care trebuie să le întreprindă angajatorii pentru a proteja lucrătorii sezonieri în timpul focarului de COVID-19, inclusiv:

  • Lucrătorii trebuie să fie contactați în țara lor de origine prin telefon sau prin e-mail și trebuie să li se ofere informații relevante despre activitatea lor în țara gazdă. După transmiterea acestor documente, lucrătorilor li se va asigura transportul și accesul gratuit în țara gazdă, în conformitate cu Comunicarea Comisiei Europene. Autoritățile de frontieră vor fi informate în consecință.
  • Angajatorii trebuie să asigure aplicarea reglementărilor naționale relevante în materie de securitate și sănătate. În plus, toți lucrătorii trebuie să li se ofere gratuit EPP-ul necesar. Distanța socială trebuie respectată pe parcursul muncii pe teren și în spațiile de cazare.
  • Înainte de transportul legat de muncă, cum ar fi de la cazare la locul de muncă, trebuie să se ia temperatura corpului lucrătorilor și să fie furnizate măști, mănuși și alte echipamente de igienă. Muncitorii sezonieri trebuie să fie informați despre normele de sănătate și siguranță și măsurile de protecție într-un limbaj pe care îl înțeleg.
  • Angajatorii garantează că salariile pentru lucrătorii sezonieri sunt în conformitate cu contractele colective aplicabile sau cu legislația națională și că lucrătorii sezonieri sunt înregistrați și asigurați în conformitate cu legile locale de protecție socială și contractele colective.
  • Autoritățile medicale relevante trebuie avertizate imediat cu privire la orice suspiciune de contagiune COVID-19.

Secretarul general al EFFAT, Kristjan Bragason, a felicitat-o ​​pe Valentina Vasilyonova, președintele sectorului agricol din cadrul EFFAT, pentru contribuția la declarație. El a spus:
„Această pandemie a scos din nou lumină asupra condițiilor de muncă și de muncă inacceptabile care adesea afectează lucrătorii din agricultură. Declarația este un pas pozitiv înainte și sunt fericit GEOPA s-a angajat ca aceste principii clare să fie respectate în toată Europa. Acum este important ca toate persoanele care fac față în Europa să respecte aceste condiții și solicităm GEOPA să ne ajute în monitorizarea implementării lor.
„De asemenea, încurajăm Comisia Europeană să asculte cererile noastre de lungă durată de acțiuni concrete și obligatorii practicabile pentru a proteja lucrătorii sezonieri din interiorul UE și din țările terțe.”
 
Declarația comună a partenerilor sociali europeni ai agriculturii privind desfășurarea lucrătorilor sezonieri din țările europene:  EN | DE | ES | FR | IT | PL

Federatia Nationala a Sindicatelor din Agricultura, Alimentatie, Tutun, Domenii si Servicii Conexe AGROSTAR este organizatie reprezentativa la la nivel national  si este membra a  EFFAT si UITA.

Am luat act cu surprindere de poziția recent exprimată de Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Doamna Victoria Violeta Alexandru, referitoare la intenția de a acorda firmelor dreptul de a gestiona direct fonduri publice destinate formării angajaților proprii - ”În România, se califică oameni pentru diverse meserii după cum crede statul că trebuie. Nu este normal. Banii de formare trebuie să ajungă la firme şi ele să îi gestioneze. Acestea știu cel mai bine ce tip de pregătire le este necesară viitorilor angajați, când şi cum trebuie făcută.”

Apreciem preocuparea Doamnei Ministru pentru formarea profesională a angajaților din România, dar îi reamintim că art. 194 din Legea 53/2000 - Codul Muncii prevede în mod explicit obligația angajatorilor „de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații”, cu o frecvență stabilită prin raportare la numărul de angajați (2 sau 3 ani).

De asemenea, articolul mai sus invocat instituie în mod explicit obligația angajatorului de a suporta cheltuielile cu participarea (salariaților) la programele de formare profesională. Din păcate am constatat în nenumărate rânduri că obligațiile legale care nu sunt însoțite de sancțiuni sunt privite mai degrabă ca fiind opționale. Este și cazul obligației instituită prin art 194 Codul Muncii. La adoptarea modificărilor Codului Muncii din 2011, Guvernul în exercițiu la acea vreme nu a prevăzut şi modalitățile de control şi sancțiunile pentru nerespectarea obligațiilor angajatorilor privind asigurarea formării profesionale pentru salariați.

În ce mod această prevedere a fost respectată se poate deduce cu ușurință din datele puse la dispoziție de Eurostat. În 2015 doar puțin peste 25% din întreprinderile din România asigurau acces la programe de formare pentru angajați, mult sub media UE 28 (72,6%). Doar 8,2% din populația ocupată din România a participat în 2016 la un program de formare, formal sau non-formal, și de această dată media europeană fiind semnificativ mai mare, respectiv 54,1%. Formarea profesională reprezintă un aspect crucial în creșterea productivității muncii. În loc să se investească în formare pentru a crește eficiența și performanța muncii, se preferă în continuare, de 30 de ani încoace, o formulă de corelare a evoluției productivității cu cea a salariilor bazată exclusiv pe o politică a salariilor mici. Ratele de participare la educație și formare profesională la nivelul României sunt mult sub cele medii ale Uniunii Europene. De asemenea, trebuie remarcat trendul puternic crescător păstrat la nivelul Uniunii Europene, în contrast cu evoluția din România.

Angajatorii au beneficiat și în anii anteriori de finanțare pentru formarea angajaților prin intermediul Fondului Social European. Evaluarea[1] intervențiilor sub forma programelor de formare profesională finanțate din fonduri europene și gestionate de companii relevă faptul că nu putem vorbi de efecte pozitive ale formării în ceea ce privește adaptabilitatea companiilor ce au beneficiat de această finanțare. Altfel spus firmele au fost la fel de capabile ca și statul să utilizeze eficient fondurile de formare și asta în special datorită faptului că finanțarea formării nu este singura problemă ce trebuie abordată în acest domeniu.

Dacă seriozitatea în abordarea formării profesionale, atât din partea autorităților publice, cât și din partea angajatorilor și respectiv a angajaților, nu se schimbă atunci vom continua să investim resurse fără a avea nici un fel de efecte la nivel de eficiență.

Faptul că din 2011 până în prezent nu au fost puse în practică nici un fel de măsuri de monitorizare şi control în ceea ce privește formarea profesională a angajaților demonstrează lipsa de preocupare a autorităților pentru acest domeniu extrem de important în asigurarea unei piețe a muncii viabile și performante. Cele două elemente coroborate (lipsa controlului şi imposibilitatea aplicării sancțiunilor specifice, prin lipsa prevederilor legale) au permis angajatorilor (inclusiv în cazul instituțiilor publice) să considere ca fiind opțională o obligație legală, manifestând astfel lipsă de viziune și de interes pentru dezvoltarea resurselor umane proprii. Când au înregistrat deficit de competențe, au preferat să utilizeze soluții pe termen scurt, bazate pe utilizarea / recrutarea resurselor externe.

Foarte puține companii din România realizează astăzi evaluări reale ale necesarului de competențe, corelat cu strategia de dezvoltare a companiei. Planurile anuale de formare sunt lipsite de consistență și în general ”copy-paste” de la o companie la alta. Angajatorii nu evaluează și nu comunică (decât într-o pondere foarte mică) către agențiile de ocupare necesarul lor de forță de muncă calificată şi cu atât mai puțin necesarul propriu-zis de competențe. Astfel, fără o cerere clară, fără analize interne şi fără prognoze pe termen mediu măcar, sistemul de educație și cel de formare profesională a adulților se află în imposibilitatea de a-și calibra eficient programele destinate publicului lor, în  raport cu necesitățile pieței muncii.

Un alt aspect ce afectează formarea profesională este cel al standardelor ocupaționale, neactualizate în cvasi-majoritate sau pur şi simplu ne-existente. În lipsa acestora sau pe baza unor standarde depășite, nu se pot pune în practică programe de formare profesională cu valoarea adăugată decentă.

BNS apreciază că afirmația Ministrului Muncii, dna Violeta Alexandru, în ceea ce privește acordarea dreptului de a gestiona fonduri publice destinate formării angajaților direct și exclusiv de către angajatori, este una  hazardată, căci din punct de vedere legal ar fi o practică de tip „ajutor de stat” şi în plus, ar fi ne-etic ca entități care nu își respectă obligațiile legale să primească bani tocmai pentru ceea ce de regulă nu fac.

Așa cum am arătat mai sus, lipsa finanțării nu este singura problemă în domeniul formării adulților. Lipsa conștientizării importanței formării, calitatea redusă a procesului de formare, reducerea numărului de contracte colective de muncă care conțineau prevederi referitoare la formarea profesională a salariaților, o așezare defectuoasă a ierarhiilor salariale în cazul multor firme (fără legătură cu nivelul de pregătire profesională), lipsa standardelor ocupaționale adaptate prezentului, lipsa eficienței programelor de formare, dar și a mecanismelor și instrumentelor disponibile pentru monitorizarea procesului de formare, sunt doar câteva din problemele cu care se confruntă sistemul de formare profesională a adulților.  

Transferul gestiunii resurselor publice pentru formare către firme nu rezolvă nimic din problemele mai sus semnalate.   

Tocmai de aceea, din punctul nostru de vedere, înainte de a lua în calcul mutarea gestiunii resurselor destinate formării de la stat la angajator ar trebui să ne asigurăm că acest proces are ca finalitate o gestiune mai eficientă a resurselor. Am avut în ultimii 30 ani multiple exemple de ”privatizări” ale unor sisteme nereformate, în nici unul din aceste cazuri evoluția nu a fost una pozitivă sub aspectul eficienței.

Ca urmare, BNS propune Ministrului Muncii ca înainte de a stabili cine gestionează resursele să ne aplecăm în mod serios pe soluții pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă formarea profesională a adulților, cum ar fi:

(1) Creșterea responsabilităților și controlului calității în piața de formare profesională – se impune înființarea Agenției Române de Asigurare a Calității în Formarea Profesională a Adulților. Această autoritate trebuia înființată o dată cu autoritățile similare pentru învățământul preuniversitar (ARACIP) și cel superior (ARACIS).

(2) Asigurarea unei capacități reale a comitetelor sectoriale  pentru a-și exercita atribuțiile ce le revin în domeniul formării profesionale.

(3) Actualizarea standardelor ocupaționale pentru a asigura corelarea acestora cu situația actuală dar și cea viitoare din piața muncii;

(4) Completarea cadrului legislativ actual cu instrumente de condiționare a îndeplinirii obligațiilor angajatorului privind formarea profesională[2], respectiv completarea Codului Muncii în sensul introducerii unor sancțiuni companiilor ce nu-și respectă obligația de formare profesională a angajaților, precum și introducerea unor mecanisme de monitorizare a respectării acestei obligații;

(5) Clarificarea statutului ANOFM privitor la formarea profesională a șomerilor şi angajaților, respectiv separarea rolului de contractor de formare, de cel de prestator de formare, prin modificarea legii nr. 202/2006, privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Pentru a crește eficiența formării profesională centrele de formare profesionale existente în prezent la nivelul agențiilor județene de formare ar trebui să fie externalizate.

În ceea ce privește gestionarea fondurilor europene nerambursabile destinate formării profesionale (pentru că la acest tip de resursă se referea cel mai probabil ministrul muncii, în special în contextul actual în care resursele bugetului de șomaj sunt deja consumate pentru întreg anul 2020 – prin acordarea șomajului tehnic) considerăm că o decizie în acest sens trebuie să plece de la esența utilității formării profesionale. Formarea profesională implică 2 parteneri – angajat și angajator, amândoi trebuie să fie interesați în acest proces. Tocmai de aceea considerăm că o gestionare a resurselor destinate formării, prin intermediul unor scheme parteneriale sectoriale (prin intermediul federațiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel de sector) reprezintă o soluție mult mai viabilă și mai sustenabilă decât propunerea făcută de Ministrul Muncii.

files/1-000-0000-00007/2020_08_05_Scrisoare_deschisa_MMPS_ref_FPC(1).docx


[1]”Implementarea Planului de Evaluare a Programului Operațional Capital Uman 2014-2020. Evaluarea intervențiilor în domeniul ocupării forței de muncă” – Raport contractat de Ministerul Fondurilor Europene și realizat de ARCHIDATA SRL (lider), CIVITTA Strategy & Consulting SA, LIDEEA Development Actions SRL și GOLDBACH Primes SRL.

[2]În Franța de exemplu, fondurile pentru formare profesională (asigurate de angajatori) sunt vărsate de aceștia într-un fond gestionat de un organism sectorial (cu componentă asigurată de parteneri sociali), iar angajatorul își stabilește planul de formare, plățile urmând a fi realizate de acest organism sectorial. În cazul în care nu își derulează programele de formare într-un interval de 3 ani, angajatorul în cauză pierde contribuțiile plătite, aceste resurse fiind  redistribuite către alte companii din sector, dar obligația de a asigura formare profesională pe perioada respectivă rămâne în sarcina angajatorului respectiv.

Blocul Național Sindical este prima organizație din România care primește statutul de partener acceptat al Rețelei EURES.

Acțiunea primise anterior girul Biroului Executiv al confederației. Decizia de admitere a BNS ca partener EURES, emisa de ANOFM, are numărul „1”, din data de 21.08.2020.

Pe lângă ANOFM (care reprezintă punctul național de coordonare a activităților EURES în Romania), alte entități și organizații care oferă servicii persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, pot deveni membri sau parteneri EURES, în funcție de tipul de servicii pe care le oferă.

  • Un membru EURES oferă o gamă completă de servicii EURES (se aplică în general pentru entități care au ca activitate principală furnizarea serviciilor de ocupare);
  • Un partener EURES are o ofertă de servicii mai limitată, în funcție de specificul, dimensiunea şi de caracterul celorlalte servicii furnizate în mod normal.

În calitate de partener, Blocul Național Sindical, va participa la rețeaua EURES prin furnizarea de servicii de asistență destinate lucrătorilor, inclusiv servicii de medierea muncii. Această activitate este legată şi completează seria de activități de suport pentru lucrătorii români care accesează anumite oferte externe sau revin în România după stagii de muncă în străinătate. Astfel, prin intermediul BNS, se pot consulta ofertele de locuri de muncă (media este de 3 mil. locuri de muncă, actualizate permanent), inclusiv oportunitățile şi locurile de muncă de pe teritoriul național care pot contribui la revenirea forței de munca autohtone în România.

 

Informatii generale EURES

  • Rețeaua europeană EURES (EURopean Employment Services a fost înființată de Comisia Europeană în 1993, pe baza legislației Uniunii Europene şi funcționează în toate statele UE, precum şi în Norvegia, Elveția, Islanda şi Liechtenstein, având ca obiectiv facilitarea liberei circulații a lucrătorilor pe piața europeană a muncii.
  • EURES este formată din serviciile publice de ocupare din statele UE şi din Norvegia, Elveția, Islanda şi Liechtenstein, precum şi din alte organizații private sau publice acreditate/desemnate ca membri sau parteneri EURES, care sunt implicate pe piața muncii, la nivel local, regional, național şi european.

VOCEA FERMIERULUI. Suntem tratați ca niște cerșetori! Azi am pierdut ore lungi pe la ușile celor de la primărie care nu aveau pregătit un formular pentru înștiințarea de secetă și habar nu aveau cum trebuie să arate. După ce am telefonat peste tot, inclusiv la Ministerul Agriculturii, în sfârșit, mi-au dat un formular vechi și am rezolvat cumva. De la primărie, alte ore pierdute la Direcția Sanitară Veterinară, ne-a spus supărată Ileana Voina, crescător de animale din comuna Turdaș, Hunedoara, în mesajul către AGROINFO.

Crescătoarea de animale Ileana Voina a aflat de la AGROINFO că primăriile trebuie să aibă un formular pentru înștiințarea pentru secetă, astfel încât fermierii, crescătorii de animale, să-l completeze și să-l poată transmite către primării și prin mijloace electronice, e-mail, de exemplu.

Potrivit Ordinului pentru modificarea și completarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență, publicat vineri, 21 august 2020, în Monitorul Oficial, utilizatorii de terenuri agricole înscriși în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ale căror suprafețe de culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafețele destinate producției vegetale, aferente fiecărei culturi, depun înștiințări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță până cel târziu la data de 1 septembrie 2020 inclusiv.

Conform Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, din 09.04.2020, înștiințarea depusă la primărie trebuie să cuprindă datele de identificare ale deținătorului de teren agricol, suprafața totală declarată, suprafața calamitată estimativ pe fiecare dintre culturile calamitate, cu specificarea dacă suprafața calamitată se află în zonă irigabilă. CUM ARATĂ ÎNȘTIINȚAREA DE SECETĂ? AICI FORMULARUL OBȚINUT DE NOI DE LA PRIMĂRIA BUZĂU!

Se pare că nu toate primăriile au citit Ordinul comun MADR și MAI și nici Regulamentul pentru că funcționarii sunt surprinși când fermierii îi întreabă despre înștiințarea de secetă. Ce a pățit crescătoarea de ovine din județul Hunedoara?

Am fost astăzi la primăria noastră Turdaș pentru cererea pentru seceta la porumb și lucerna și nu aveau cerere tip, am văzut postarea dvs cu ceva cerere și ma gindeam sa, ne trimiteți un formular. A sunat la DADR (Direcția pentru Agricultură n.r.) Hunedoara agentul agentul agricol dar l-a trimis la un site unde nu a găsit. Între timp am sunat la MINISTERUL AGRICULTURII la București și un domn VELICU DANIEL după ce mi-a închis țâfnos telefonul, am insistat și mi-a dat detalii fără a -mi trimite cererea tip, a zis ca nu există. I-am spus ca sun la dvs și și mi a închis telefonul. Am depus cererea după un formular vechi și am rezolvat cumva. Normal era ca formularul sa fie trimis de MADR către DADR județene sau prefecturi care la rindul lor să le trimită primăriilor să le găsească fermierii la nevoie, ne-a scris Ileana Voina.

Cum birocrația e în floare în România, greu de stârpit, după ce crescătoarea de animale a rezolvat cumva cu înștiințarea pentru secetă, a pierdut alte ore la direcția sanitară veterinară pentru o amărâtă de adeverință care poate fi completată în câteva minute. Dacă nu ar fi suportat cu stoicism ore întregi de așteptare, crescătoarea de animale ar fi pierdut subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal, sprijinul cuplat pentru ovine. Termenul limită de depunere la APIA al adeverinței este 1 septembrie 2020 pentru sprijinul cuplat aferent acestui an.

De la 11 și 30 stau în față la DSVSA Deva HD după 2 adeverințe, a venit și doctorul veterinar al nostru de pe comuna.... Mă simt ca un cerșetor pentru dreptul meu și munca mea de o viață. Ultimele zile pentru depus acte berbeci, SCZ la APIA. De dimineață am stat 3 ore la casa doctorului veterinar la poartă.... Niște specialiști care își bat joc de fermieri.... După ce am dus de o luna singele luat de la berbeci la DSV Deva... În situația mea sunt mulți pe cele 3 comune concesionate de același doctor veterinar... Am sunat că trece termenul la APIA (termenul la APIA este 1 septembrie pentru depunerea adeverinței prin care se atestă că berbecii sunt înscriși în registrele genealogice ale raselor n.r.) La Colegiul medicilor veterinari la București să fac sesizare și se va analiza.... La Paștele Cailor, eventual!  Niște neaveniți, slab pregătiți profesional puși în posturi politic, sau pe neamuri, pile.... Ne-a scris cu mare amărăciune crescătoarea de animale din județul Hunedoara.

Victorie a fermierilor! Ordonanța de urgență privind despăgubirile de secetă, adoptată! Ionel Dancă, șeful cancelariei premierului Ludovic Orban, a anunțat astăzi, luni – 24 august, la finalul ședinței de guvern că a fost adoptată ordonanța de urgență pentru despăgubirea fermierilor români afectați de secetă.

Ionel Dancă a precizat că de această schemă de ajutor de stat vor beneficia aproximativ 34.400 de fermieri, care au înregistrat o suprafața afectată de 1.16 milioane hectare.

”O altă ordonanță de urgență așteptată în domeniul agriculturii este ordonanța pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de efectele secetei. Vorbim despre o schemă de ajutor de stat cu un buget de 850.000.000 lei pentru un număr de aproximativ de 34.400 de fermieri și o suprafață afectată de aproximativ 1,16 milioane de hectare. Valoarea maximă a sprijinului acordat în cadrul acestei scheme de ajutor de stat poate să ajungă până la 925 de lei pe hectar pentru suprafețele afectate de secetă”, a arătat Ionel Dancă, șeful cancelariei premierului Ludovic Orban.

De asemenea, acesta le-a transmis fermierilor români care își vor depune cererile pentru finanțarea pierderilor suferite din cauza secetei că plățile se vor efectua în cursul lunii septembrie, fără să precizeze dacă este vorba de jumătatea lunii sau de finalul lunii septembrie.

”Imediat după publicarea ordonanței de urgență în Monitorul Oficial, fermierii se vor putea înscrie în cadrul acestui program, vor putea depune cererile pentru finanțarea acestor pierderi, în termen de 10 zile astfel încât în cursul lunii septembrie să fie efectuate plățile în cadrul acestui program de compensare a pierderilor suferite de fermierii români ca urmare a secetei”, a conchis Ionel Dancă, în briefingul de presă de la finalul ședinței de guvern.

Un număr de 17.386 de beneficiari ai Programului Tomata urmează să își primească banii în această săptămână după cum a anunțat oficial Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Cultivatorii de roșii însă sunt profund dezamăgiți de cuantumul anunțat de MADR, sumă despre care creau că este doar ”o glumă”. Legumicultorii vor primi în conturi 2270,62 euro/beneficiar, cu circa 27 la sută mai puțin decât în anii trecuți când suma s-a plătit integral, adică 3.000 euro.

Primarul din Izbiceni, una dintre cele mai mari zone legumicole, Marian Gulie, spune că legumicultorii din zonă sunt dezamăgiți că subvenția pentru roșii a scăzut la puțin peste 2.000 de euro.

„Oamenii au crezut, inițial, că este o glumă că primesc mai puțin de 3.000 de euro. Oamenii și-au făcut un calcul când au înființat cultura, au considerat că 3.000 de euro sunt necesari, s-au obișnuit în ultimii trei ani să primească acești bani. Cei de la Izbiceni nu sunt oameni care stau cu mâna întinsă, sunt oameni serioși. Ei fac investiția încă din iarnă, iar subvenția pe care o primeau îi ajută să înființeze cultura viitoare. Au fost foarte dezamăgiți, au mare nesiguranță că nu vor mai primi acest sprijin financiar”, a spus primarul din Izbiceni pentru www.10news.ro.

La nivelul județului sunt 5.353 de dosare eligibile, doar din comuna Izbiceni fiind peste 1.000 de cereri.

MADR justifică scăderea cuantumului prin creșterea solicitărilor

Ministerul de resort precizează că în cursul anului 2020, s-au alocat Programului tomata suma de 39.4.0007 de euro, cea mai mare sumă din ultimii patru ani aferentă ciclului I de producție al Programului.

”Totodată, la solicitarea fermierilor, MADR a extins perioada de valorificare a tomatelor de la 15 iunie inclusiv, la 1 iulie inclusiv, fapt ce a contribuit la creșterea numărului de beneficiari eligibili, în anul 2020 înregistrându-se cel mai mare număr al acestora de la începutul implementării programului, respectiv anul 2017. Prin urmare, bugetul schemei a fost repartizat către 17.386 beneficiari eligibili, rezultând un cuantum per beneficiar de 2270,62 euro/beneficiar ceea ce reprezintă 10.784,54 lei”, arată MADR.

Instituția mai preciează că în comparație cu anul 2019, în acest an numărul beneficiarilor din ciclul I de producție a crescut cu circa 21 %, respectiv de la 14.405 la 17.386.

Pagina 4 din 50
giweather joomla module

Go to top