Super User

Super User

Legea privind utilizarea voluntară a logotipului „100% rasă autohtonă” pentru produsele de origine animală din România a fost publicată în Monitorul Oficial după ce anterior a fost promulgată pe 21 august de președintele Klaus Iohannis. Beneficiarii logotipului sunt producătorii agricoli, persoane fizice și juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit OUG 44/2008 și, de asemenea, cooperativele agricole recunoscute.

Denumirea de rasă autohtonă este definită în lege ca „acea populație de animale a cărei formare ca rasă a avut loc în condițiile geoclimatice specifice țării de origine și a cărei creștere a avut tradiție îndelungată în timp”.

”Prezenta lege stabilește cadrul legal necesar aplicării logotipului «100% rasă autohtonă» pentru susținerea conservării fondului genetic al raselor și menținerea diversității genetice a populațiilor de animale și a altor specii de interes zootehnic care fac parte din Lista raselor autohtone din România, prevăzută în anexa nr.1,” se arată în textul Legii.

Totodată, prin lege se are în vedere ”îmbunătățirea producției și a comercializării produselor provenite de la animale care aparțin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic”.

Potrivit legii ”aprovizionarea durabilă cu alimente, în contextul unor condiții climatice și de mediu în continuă schimbare, precum și creșterea continuă a nevoilor consumatorilor, productivitatea, adaptabilitatea și capacitatea de rezistență a ecosistemelor agricole, depinde de existența unui patrimoniu zootehnic cu o zestre genetică consistentă”.

Asistăm astăzi la un nou „bilanț” pe care seceta îl produce agriculturii și fermierilor, din păcate acest bilanț este negru.

          Producțiile la grâu au fost cu peste 40% mai mici față de anul trecut, iar acum la culturile semănate în primăvară cu referire directă la porumb, floarea soarelui, soia, furaje, producțiile din evaluările din teren primite de la colegii noștri situația nu este deloc îmbucurătoare, și aici pe suprafețe foarte mari producțiile vor fi înjumătățite.

          Auzim în ultima vreme comunicate liniștitoare că producția de grâu este suficientă pentru hrana poporului român, cantitățile scăzând brusc pentru consumul populației de la aproximativ 5,5 milioane tone (consum populație, sămânță, zootehnie, industrie) la 2,2 milioane tone plus cele enumerate mai sus. Se vor fi gândit că mulți români sunt plecați la lucru în străinătate atenționăm să fim atenți cu pâinea țării.

          Auzim afirmații legat de acest subiect de la oficiali români către fermieri că „prețul la grâu nu mai urcă, este suficient de mult la nivel mondial”, afirmații spunem noi total nepotrivite, care aduc un prejudiciu material fermierilor;

          Raportat la cele arătate mai sus provocate de fenomenul secetă, noi Federația AGROSTAR facem din nou apel către GUVERN și în special către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să întreprindă de urgență unele măsuri pentru a salva ce se mai poate salva:

          -banii promiși pentru despăgubiri provocate de secetă la culturile de toamnă să ajungă la fermieri cât se poate de repede și suma pe hectar;

          -identificarea suprafețelor afectate de secetă la culturile de primăvară, în regim de urgență, suplimentarea echipelor de specialiști de la direcția agricolă; APIA și primărie care să meargă în teren și să monitorizeze această situație. Acum acest proces se desfășoară anevoios și de multe ori birocratic;

          -tot la acest capitol inventariate și plantațiile de pomi, viță de vie, legume;

          -subvenția la motorină acordată la timp, până la această dată fermierii nu au primit sumele de bani datorate de minister;

          -revenirea la valoarea/litru din 2019 de 1,89 lei/litru și nu 1,52 lei/litru în 2020;

          -solicităm creșterea cantității de motorină subvenționată pe hectar având în vedere lucrările suplimentare care se fac acum și se vor face în toamnă. Deja peste circa două săptămâni începe semănatul la rapiță:

          -solicităm din nou ca programul pentru refacerea  infrastructurii la irigații să fie o prioritate deosebită în activitatea ministerului. Se observă că fenomenul de ariditate la nivelul României se manifestă tot mai puternic de la an la an;

          -Federația AGROSTAR solicită ca în noul ghid care privește măsura la capitolul irigații să fie eligibili și fermierii care doresc să facă amenajări locale, chiar dacă nu fac parte din  asociațiile utilizatorilor de apă – vezi și exemplul altor țări care valorifică la maxim orice sursă de apă;

          -cerem intervenția de urgență a Guvernului, a ministerului și a celor care au putere de  decizie ca datoriile financiare ale fermierilor afectați de secetă, datorate bugetelor locale și naționale să fie reeșalonate și scutite procentual în funcție de pagubele produse de secetă.

          -se știe că în agricultură se folosesc multe imputuri, fermierii lucrând cu plata la recoltare.

          Datorită situației create de secetă mulți nu-și vor mai plăti aceste datorii la furnizori și bănci. Se impune organizarea unei întâlniri urgente sub patronajul ministerului agriculturii cu reprezentanții sectorului bancar pentru a găsi o formă de sprijin pentru aceste societăți agricole și care nu sunt puține.

          Vă atenționăm că mai multe ferme agricole și-au închis activitatea cu o situație mai grea în zootehnie.

          În încheiere, solicităm domnule ministru o întâlnire cu dumneavoastră pentru a purta un dialog, pentru a găsi soluții pentru rezolvarea problemelor din agricultură și a găsi căi mai bune de comunicare cu dumneavoastră, care din păcate nu au existat până acum.

 

 

 

 

FEDERAȚIA AGROSTAR

Informație: Cele patru organizații membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare (APPR, UNCSV, LAPAR și PROAGRO) au trimis astăzi o scrisoare deschisă către premierul Ludovic Orban, ministrul de Finanțe Florin Cîțu și către ministrul Agriculturii Adrian Oros. Cei patru președinți – Nicolae Sitaru, Mircea Băluță, Nicolae Vasile și Ionel Arion, solicită ca plata despăgubirilor pentru producătorii agricoli afectați de seceta pedologică să se facă până pe 20 august 2020. Scrisoarea este mai lungă dar aceasta este ideea principală.

Ei, și acum începe show-ul. Exact ceea ce actualii lideri ai fermierilor nu doresc să vă spună. Adică adevărul. Este aproape imposibil ca fermierii să aibă sumele pentru despăgubiri în cont la 20 august. Cică acest termen ar fi fost agreat în discuțiile avute în cadrul întâlnirii de la Guvern, din 2 iulie. Numai că la acel moment nimeni nu a comunicat acest lucru către fermieri, am văzut numai niște poze pe Facebook de la întâlnire. Și cam atât. 

Prin urmare, părerea mea este că asistăm la ceea ce în fotbal se numește acoperire de regulament. Adică știind foarte bine că termenul de 20 de august nu poate fi respectat, atunci domnii Sitaru, Băluță, Vasile și Arion au trimis această scrisoare pentru a nu li se putea reproșa că nu au făcut nimic. Deși ei știau că este o misiune imposibilă. Dacă iese scandal cu fermierii, conducerile asociațiilor să zică, păi noi am trimis o scrisoare deschisă, iată am bătut cu pumnul în masa lui Orban să vă dea banii. Dacă nu vi i-a dat, nu mai e vina noastră. Ba da, este și vina dumneavoastră, iar pumnul nu a fost decât un pumnișor jenant. 

Cum este posibil ca niște oameni știu cum merge treaba în România să aibă impresia că în șapte zile lucrătoare (!!!!) ordonanța va putea fi adoptată, acordul final de la Bruxelles luat, rectificarea bugetară facută și Trezoreria pusă în mișcare? Nu mai vorbim că nici cererile de despăgubire la APIA nu sunt depuse. Nu aveți nicio îndoială, liderii dumneavoastră, dragi fermieri, știu foarte bine aceste realități. Corect, dacă pe 2 iulie, actualii lideri ai fermierilor veneau și spuneau că au dat acest termen-limită Guvernului, atunci aveau toate motivele să facă scandal. Dar ce să vezi, nici măcar acum, în al doisprezecelea ceas nu fac scandal de fapt. E așa, o miorlăială politicoasă către guvernanți, că poate faceți, că situația e nasoală, că vă rugăm respectuos.

Așa cum ziceam, e doar o jenantă acoperire de regulament, ca să nu zică lumea că nu au făcut și ei ceva, în fața a ceea ce se anunță un eșec de proporții în a plăti despăgubirile atunci când fermierii aveau mai mare nevoie.

Unde au greșit actualii lideri ai fermieri în fața agricultorilor?

1. Au acceptat actuala formulă de calcul și acordare a despăgubirilor când un sistem forfetar, global, ar fi fost mult mai eficient, rapid și simplu. Eventualele reglaje se puteau face de către ANAF, la momentul raportării veniturilor din recoltă.

2. Chiar și în actuala formulă, nu au comunicat oficial, clar și de la bun început care este termenul-limită până la care ar trebui acordate despăgubirile. Și dacă acest termen nu ar fi fost respectat, să ceară demisia ministrului Agriculturii.

3. Nu au reușit să facă o campanie publică de promovare a unei soluții de ajutor de stat către fermieri prin intermediul prevederilor europene de sprijin în lupta împotriva pandemiei. Am fi scăpat de toată bălmăjeala asta. Și banii putea fi folosiți pentru acoperirea pierderilor de venit în cazul fermierilor afectați de secetă sau pentru investiții, în cazul celorlalți. Cred în continuare că aceasta ar fi fost cea mai bună formulă. Am pierdut o oportunitate uriașă, păcat!

4. O parte din cei aflați în diverse posturi de conducere în organizațiile cu pricina au acceptat să ciugulească din palma unora care conduc vremelnic unele chestii prin Ministerul Agriculturii pentru avantaje iluzorii, fără nicio legătură cu interesul general al fermierilor din România, mari sau mici.

5. Comunicare dezastruoasă. Reacții lente, întârziate. Uneori, unii lideri și certau pe alții că au dat declarații împotriva ministerului. Ce mai, reprezentare la maxim a intereselor fermierilor!

6. Acceptarea constituirii Alianței pentru Agricultură și Cooperare fără un protocol clar de colaborare și fără o împărțire clară a responsabilităților. Unii se ocupă doar de meschinării de doi bani și ce să vezi, se râsfrânge asupra celorlalți. Iar cei care acceptă asta nu au nicio scuză, sunt la fel de vinovați.

7. Lipsa de vigoare în a critica greșelile și derapajele conducerii Ministerului Agriculturii. Mă refer în primul rând la ministru și la secretarii de stat. Senzația de blat pe care au mulți fermieri va atârna ca o piatră de moară, nu uitați asta!

8. Lipsa de consultare reală cu fermierii mici și mijlocii, de la “talpa țării”, dar și cu mulți fermieri mari, excluși din actuala structură.

9. Să spui că nu susții înființarea camerelor agricole pentru că asta va dezbina fermierii.

10. Că unii oameni de acolo, pe care îi respect și îi apreciez, continuă să tacă vinovat, în defavoarea intereselor reale ale fermierilor din România. Un pic de curaj nu strică, chiar și acum în doisprezecelea ceas!

PS1: Am văzut că scrisoarea deschisă îi este adresată și ministrului Adrian Oros. Ce glumă bună! Păi nu vă luați azimutul de la minister, dragi lideri actuali ai fermierilor? Nu aveți numărul de telefon al ministrului? Că vi-l dau eu dacă e așa. De ce nu spuneți ce v-a promis ministrul? Și eventual cu ce nu s-a ținut de cuvânt. Pentru cei încă naivi, câtă bază poți să pui într-un ministru care a garantat că se va adopta deschiderii vânătorii la mistreț și acest lucru nu s-a întâmplat. Și nici măcar nu a prezentat scuze fermierilor pentru ineficiența sa la nivelul Guvernului. Sau care nu recunoaște, în prima fază, că a semnat odinul antiincediu ca mai apoi să zică că nu a știut tot ce conține, că era prea lung. De parcă nu l-ar fi semnat chiar el, ci șefa sa de cabinet, poate. 

PS2: Iar celor care se întreabă ce mă mână în luptă le transmit, din nou: Singura mea răspundere este față de publicul Agrointeligența, față de cititorii mei. Adică față de majoritatea fermierilor din România. Dacă cineva greșeste față de ei, voi reacționa de fiecare dată, indiferent de câți dușmani îmi voi face sau de cât de nepopular voi fi în fața liderilor organizațiilor sau în fața conducerii ministerului. Ca lider de opinie și ca manager de presă, aceasta este singura soluție (și cea corectă) de a avea succes pe termen lung. Să fii, cu curaj, alături de publicul tău, fermieriii României și față de interesele legitime ale acestora!

Comisia Europeană nu a fost de acord cu solicitarea României de a plăti mai devreme avansul din subvențiile de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a anunțat în cadrul ședinței de Guvern de astăzi secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Scarlat. Acesta a arătat că acesta este primul răspuns primit de țara noastră de la Bruxelles, cu motivarea că plata avansului se face după un curs oficial de referință, din ultima zi a lunii septembrie.

”Și nu uitați solicitarea către CE pentru a plăti sumele în avans pentru subvenții”, i-a spus premierul Ludovic Orban reprezentantului MADR la ședința de Guvern. ”Am făcut solicitare în acest sens. Nu s-a aprobat încă niciunui stat membru, motivat de faptul că în regulament este stipulat faptul că va trebui să mergem pe cursul euro stabilit la 30 septembrie. Încercăm, în acest sens, să vedem dacă obținem o derogare, pentru că există riscul ca anumite sume să fie dezangajate”, a răspuns George Scarlat.

Motivarea primită de la Bruxelles nu l-a mulțumit pe premierul Orban care a arătat că se poate găsi o soluție: ”Domnule secretar de stat, deci noi plătim nişte avansuri care reprezintă 85%. Dacă se stabilește un anumit curs de schimb, care nu corespunde cursului de schimb pe care l-am luat noi în calcul când facem avansurile, se poate face echilibrarea pe plata restului sumei. Aici trebuie purtate negocieri la nivelul Comisiei Europene, pentru că în situația dată este clar că este nevoie să facem aceste plăţi la hectar, pentru că foarte mulți fermieri au fost afectați de situația economică, de criza provocată de COVID, de secetă și de alte fenomene și au nevoie de banii aceștia pentru înființarea culturilor de toamnă”.

În finalul discuției, Scarlat a arătat că MADR și APIA sunt pregătite să plătească avansul mai devreme, doar să existe un acord al Comisiei Europene în acest sens. ”Domnule prim-ministru, suntem pregătiți, avem sumele necesare pentru a putea face plata avansului începând cu luna septembrie. Dar regulamentul european spune de 16 octombrie ca primă dată în care putem să demarăm plăţile. Dar așteptăm. Noi suntem în dialog cu Comisia Europeană. În primă fază ne-au dat un răspuns în sensul în care nu este permis momentan să putem să facem plățile”, a spus George Scarlat.

În contextul în care MADR nu reușește să convingă Bruxelles-ul ca prima tranșă din subvenții să fie achitată luna viitoare, se va respecta calendarul oficial prin care plățile pot începe din data de 16 octombrie. Banii necesari au fost alocați MADR la rectificarea bugetară, aproximativ 2,1 miliarde de lei.

O cantitate de 100.000 tone de grâu pentru panificație, achiziționat ca stoc de rezervă de stat! Joi – 20 august, a fost publicată în Monitorul Oficial o Ordonanță de Urgență privind acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantități de grâu pentru panificație, ordonanță care prevede achiziția a 100.000 tone de grâu pentru panificație.

”Se aprobă acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a cantității de 100.000 tone de grâu pentru panificație, achiziționat potrivit prevederilor Legii nr.98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în ordonanța de urgență, adoptată de Guvernul României și publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit textului ordonanței, s-a constatat necesitatea acumulării unor cantități suplimentare de grâu la rezerva de stat, în vederea acoperirii consumului de pâine pe cap de locuitor pentru o perioadă de minimum 4 luni.

”Având în vedere funcția umanitară îndeplinită de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, prin care se asigură atenuarea consecințelor unor situații de urgență, precum și faptul că este desemnată ca autoritate responsabilă cu rol principal în asigurarea apei și hranei pentru persoane, ținând cont că instituțiile responsabile cu îndeplinirea obiectivului – creșterea rezilienței resurselor de apă și hrană, la întreg spectrul de amenințări, inclusiv hibride, au constatat necesitatea acumulării unor cantități suplimentare de grâu la rezerva de stat, în vederea acoperirii consumului de pâine pe cap de locuitor pentru o perioadă de minimum 4 luni, în perspectiva valorificării/materializării unei noi producții de grâu destinat panificației”, scrie în textul OUG.

De asemenea, în ordonanță se mai arată faptul că această suplimentare rapidă a stocurilor rezervei de stat se impune și ca urmare a stării de alertă în care se află țara noastră, dar a fost luat în considerare și faptul că grâul este este un produs sezonier care se recoltează în perioada de vară și se depozitează imediat după recoltare.

”Având în vedere că produsul grâu de panificație este un produs sezonier care se recoltează în perioada de vară și se depozitează imediat după, precum și de continuarea stării de alertă care impune suplimentarea rapidă a nivelului stocurilor constituite ca rezervă de stat prin acumularea cantității în cauză necesare acoperirii consumului de pâine, în caz de penurie, ținând seama de faptul că neadoptarea de măsuri imediate, prin ordonanță de urgență, ar conduce la dificultăți cu privire la asigurarea necesarului de grâu pentru consumul de pâine pe cap de locuitor, în cazul persistenței stării de alertă și a unor perioade de criză cu potențial de recurență, situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, având în vedere necesitatea identificării unor măsuri privind finanțarea acumulării unor stocuri rezervă de stat din veniturile proprii ale activităților rezervelor de stat, prin care să se degreveze și să se diminueze presiunea asupra bugetului de stat, în condițiile în care acesta nu poate asigura acumularea constantă și graduală a unor cantități corespunzătoare de produse destinate intervențiilor operative, în vederea asigurării rezilienței și securității alimentare, în cazul unor situații de urgență sau de criză, precum și de aprovizionare cu bunuri de strictă necesitate în întreg spectrul de amenințări, generate inclusiv de fenomene meteo extreme, epidemii, conflicte armate sau hibride”, se motivează în ordonanța de urgență privind acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantități de grâu pentru panificație.

Actul normativ nu face precizări despre prețul oferit pentru grâu, dacă acesta trebuie să provină de pe piața națională și nici termenul limită pentru realizarea acestei achiziții importante.

Vă reamintim că la finele lunii mai, statul a mai încercat să facă o achiziție importantă de grâu – de 600.000 de tone, însă aceasta a eșuat din cauza prețului prea mic oferit (minim 480 de lei/tonă, maxim 900 de lei/tonă) în raport cu prețul de pe piața cerealelor la acel moment (înainte de campania de recoltare).

AJUTOARE OIERIT. Crescătorii de oi din ţară vor primi, până la sfârşitul anului, compensaţii financiare pentru pierderile provocate de epidemia de COVID-19 în valoare de 40 de milioane de euro, a anunțat ministrul agriculturii Adrian Oros.  

Bani vor fi acordaţi în funcţie de efectivul de ovine – de la 500 de euro pentru fermele care au între 50 şi 100 de capete, până la 2.500 de euro pentru cele cu peste 500 de oi, precizează Radio Oltenia citînd declarația ministrului agriculturii Adrian Oros despre ajutoarele din oierit.

În aceeași ordine de idei, a ajutoarelor pentru oieri, sunt mulți crescători de ovine care regretă Programul Lâna prin care li se plătea 2 lei/kg de lână comercializată. Acest program a fost anulat pentru că îmbogățea samsarii și lăsa loc unor ilegalități, portițe pentru fraudarea banilor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, Comisia Europeană nu ar considera lâna un produs agricol.

Când am făcut verificări în modul în care se derula acest program, am constatat că principalii beneficiari ai acestui program nu erau oierii ci erau acei samsari care consemnau în acele carnete de comercializare cantități fictive care ar fi fost preluate de la fermieri și am constatat făcând un calcul simplu, cantitatea comercializată prin acei samsari și numărul de animale, că oile din unele ferme aveau între 17 și 36 kilograme lână. O oaie poate să aibă maxim 3,5 - 4 kilograme lână, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, pentru Radio Oltenia.

ȘEDINȚĂ DE FOC CU OIERII. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost la acest sfârșit de săptămână într-o vizită de lucru în județul Sibiu. Șeful MADR a scris pe pagina sa Facebook că a atras atenția oierilor cu privire la înregistrările de ovine și de caprine în vederea obținerii sprijinului cuplat, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal. Se pare că oierii l-au asaltat pe ministrul agriculturii cu întrebări incomode despre toate ajutoarele din oierit.

Alături de Viceprim-ministrul Raluca Turcan și Daniela Cimpean - Președinta Consiliului Județean Sibiu, am avut bucuria de a mă întâlni astăzi la Muzeul ASTRA cu producătorii sibieni și cu oierii din județ.

Am discutat cu producătorii despre specificul produselor, despre piețele de desfacere a acestora și am degustat din brânzeturile expuse. Cu acestă ocazie, am purtat discuții și cu Directorul general al Muzeului ASTRA, Ciprian ȘTEFAN, despre posibilitatea de a susține conservarea și mai ales valorificarea patrimoniului cultural rural prin viitorul Plan național strategic pentru dezvoltare rurală.

De asemenea, la întâlnirea cu oierii din Sibiu am atras atenția cu privire la înregistrările efectivelor de ovine și de caprine în vederea obținerii sprijinului cuplat, a scris ministrul agriculturi pe pagina sa Facebook.

Se pare, totuși, că discuțiile au fost aprinse între crescătorii de ovine din județul Sibiu, un pol al tradiției oieritului, și ministrul agriculturii. Oierii l-ar fi bombardat pe ministrul agriculturii cu necazurile lor și cu întrebările despre ajutoarele din oierit astfel încât, la finalul întâlnirii, Daniela Cîmpean, președinta CJ Sibiu le-ar fi promis ciobanilor că, în ciuda întrebărilor lor insistente și a nemulțumirilor manifestate în fața ministrului agriculturii, nu le va trimite controale de intimidare la ferme.

Oierii l-au "bombardat" pe ministrul Adrian Oros cu problemele reale cu care aceștia se confruntă:
Legat de despăgubirile pe perioada secetei, ministrul nu a dat răspunsuri concrete şi clare cu privire la:
- când/cum/cui va da cele 40 de milioane de euro de care vorbeşte de câteva zile?
- cine va plăti testele de paternitate pentru berbecii de origine şi când ?
- unde se vor face aceste teste?
- de ce nu mai oferă ajutorul pentru comercializarea lânii, prețul fiind de 1 leu/kg? (cuantumul ajutorului era 2 lei/kg n.r.)
La sfârşitul întâlnirii Daniela Câmpean, vizibil deranjată de desfăşurarea acestei întâlnirii, le-a promis oierilor că nu le va trimite controale în ferme! A scris Ziua News.

MAI PUȚINI FERMIERI LA PLATĂ. Un document al Ministerului Agriculturii dezvăluie că de pe lista de plată a subvențiilor agricole, virate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), au dispărut, din 2007 până-n acest an, 335.225 de fermieri. În schimb, a crescut suprafața agricolă solicitată la plata subvenției.

Conform documentului MADR, în primul an de acordare a subvențiilor europene pentru agricultură, 2007, au solicitat subvenții 1.166.123 de fermieri pentru o suprafață agricolă de 8.753.308 de hectare. Anul următor, în 2008, numărul fermierilor care au depus cerere APIA a scăzut la 1.085.379, iar suprafața agricolă a crescut la 8.921.359 de hectare.

În anul 2009, 1.083.771 de fermieri au cerut subvenții pentru o suprafață de 9.323.648 ha. Anul următor, în 2010, scăderea numărului de fermieri  de pe lista de plată APIA a continuat, 1.070.398 de fermieri au primit subvenții pentru o suprafață de 9.376.561 ha.

În 2011, numărul fermierilor a crescut ușor, 1.076.969 de fermieri au cerut subvenții pentru o suprafață de 10.616.256 ha, cea mai mare suprafață solicitată la plată, din anul 2007 până-n acest an. Este singurul an în care numărul hectarelor declarate la plata APIA a ajuns la peste 10 milioane ha.

În 2012, revine trendul descreșterii numărului de fermieri, astfel cererile la APIA au ajuns la 1.071.212 pentru o suprafață de 9.753.167 ha. În anul 2013, numărul fermierilor care beneficiază de subvenții a scăzut la 1.034.457, iar numărul hectarelor a ajuns la 9.795.118 ha.

În 2014, scade din nou numărul fermierilor, la 1.011.771, și crește suprafața la 9.823.088 ha pentru ca în anul 2015 numărul cererilor APIA să scadă sub un milion, 944.107, dar și al suprafeței solicitată la plată, prin comparație cu anul anterior, 9.160.830 ha.

În 2016, 901.507 de fermieri au cerut subvenții pentru o suprafață de 9.177.354, iar în 2017, numărul fermierilor scade sub 900.000, 885.929 de fermieri au solicitat la plată o suprafață de 9.381.496 ha. În 2018, scade din nou numărul fermierilor, 869.185, iar suprafața solicitată la plată crește ușor, 9.477.767 ha.

Anul trecut, a fost înregistrat cel mai mic număr de cereri depuse la APIA pentru subvenții, 796.021, dar suprafața la plată a continuat să crească, 9.748.666 ha.

Anul acesta, 2020, au fost înregistrate la APIA un număr de de 830.898 cereri, pentru o suprafaţă declarată la plată de 9.879.977,25 ha. De la 1.166.123 de cereri pentru subvenții depuse de fermieri, câte a înregistrat APIA în primul an, 2007, anul acesta s-a ajuns la 830.898 de cereri. Mai puțin cu 335.225 de fermieri la plata subvențiilor în anul 2020 prin comparație cu anul 2007, primul an de acordare a plăților directe.

Scăderea numărului de fermieri de pe lista APIA și creșterea suprafeței agricole demonstrează un ușor proces de comasare a terenurilor, susține același document.

Fermele din categoria 50-300 de ha (50-100 ha și 100-300 ha) în număr de 17.221 (1,98%) explotează 2.040.513 ha (21,57%), în timp ce fermele de peste 1.000 de ha (în număr de 879 – 0,1%) sunt beneficiare de plăți directe pentru o suprafață de 1,77 milioane ha (18,81%), se arată în analiza MADR.

INFORMAȚII CERUTE DE AGROINFO. La solicitarea AGROINFO, Ministerul Agriculturii ne-a transmis astăzi, 19 august 2020, Fișa Măsurii 21 care stabilește ajutorul de criză pentru fermele de vaci care au sub 100 de capete de vaci. Această măsură de ajutor este menționată în proiectul de ordonanță de urgență prin care se acordă un ajutor de 100 de euro/cap de vacă fermelor cu minim 100 de vaci, dar până astăzi nu a fost publicată pe site-ul MADR.

M 21 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19

Sprijinul are în vedere atenuarea problemelor legate de lichididăți care periclitează continuitatea activităților agricole, respectiv a producţiei primare în agricultură, dar mai ales în sectorul zootehnic - cel mai afectat de impactul COVID 19.
În cadrul acestei măsuri, vor fi sprijiniți fermierii din sectorul zoothenic, respectiv crescătorii de bovine, date fiind pierderile suferite din cauza pandemiei de COVID- 19, pe bază de sumă forfetară raportată la dimenisiunea fermei.
Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară care urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza unei cereri de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

CONDIȚII DE ELIGIBILITATE

Solicitantul trebuie sa fie fermier activ conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013, respectiv a legislației naționale și să fie înregistrat la APIA cu cerere unică de plată pentru anul 2020;
Solicitantul deține minimum 5 UVM femele adulte din specia bovine, înregistrate în RNE, cu condiția de a avea înscrise minim 5 UVM femele adulte din specia bovine pe exploatație cu cod ANSVSA
Solicitantul nu poate primi sprijin decât o singură dată în cadrul acestei măsuri prin PNDR 2014-2020;
Fiecare femelă adultă din specia bovine pentru care se solicită sprijin, trebuie sa aibă vârsta de minimum 24 luni la data de 1 iulie 2020;

Cuantumul maxim al sprijinului este de 7000 Euro / fermier dupa cum urmează:

Sprijinul pe fermă va fi :

Intre 5 UVM - 10 UVM - 1000 Euro
Intre 11 UVM - 20 UVM - 2000 Euro
Intre 21 UVM – 30 UVM – 3000 Euro
Intre 31 UVM – 40 UVM – 4000 Euro
Intre 41 UVM – 50 UVM – 5000 Euro
Intre 51 UVM – 60 UVM – 6000 Euro
Intre 61 UVM - 70 UVM - 7000 Euro
Intre 71 UVM – 99 UVM – 7000 Euro

Suma forfetară urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza unei cereri de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020, se arată în Fișa Măsurii 21.


 

BANII LA ANUL! Ajutorul de maxim 7.000 de euro pentru fermele de vaci care dețin sub 100 de capete de bovine va fi plătit până la data de 30 iunie 2021, termenul de aprobare al cererilor depuse pentru acest ajutor fiind data de 31 decembrie 2020, se arată în Fișa Măsurii 21 Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.

AGROINFO a solicitat astăzi Ministerului Agriculturii documentul care stabilește condițiile, cuantumul și termenul de plată pentru ajutorul de criză acordat micilor crescători de bovine. VEZI DOCUMENTUL PUBLICAT INTEGRAL AICI!

Potrivit fișei Măsurii 21, transmisă de MADR pentru AGROINFO, sprijinul financiar va fi acordat micilor crescători de bovine din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), sub forma unei sume forfetare, nu pe cap de animal. Astfel, cei care dețin între 5 vaci și 10 vaci vor primi 1000 de euro, cei care au între 11 vaci și 20 de vaci, 2000 de euro, iar cei care dețin de la 61 de vaci până la 99 de vaci vor încasa suma maximă a acestui ajutor, 7.000 de euro. Aveți în tabelul de mai jos toate sumele:

Potrivit Ministerului Agriculturii, acest ajutor a fost notificat, exact în forma publicată de noi, la Comisia Europeană și face parte din categoria ajutoarelor pentru dezvoltare rurală. Banii sunt o gură de oxigen pentru micii crescători, pentru țăranul român care are minim 5 vaci în bătătură, dar vor ajunge la micii crescători de vaci abia la anul. Precizarea este făcută în fișa Măsurii 21.

Suma forfetară urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza unei cereri de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

Dacă până la data de 31 decembrie 2020 se aprobă cererile pentru această sumă forfetară, plata va începe de la anul, din 2021 și banii vor ajunge la crescători până la termenul limită de 30 iunie 2021.

Pe lângă acest ajutor destinat micilor crescători, Ministerul Agriculturii a anunțat ieri, 18 august 2020, printr-un proiect de ordonanță de urgență, un ajutor excepțional, temporar, de criză, pentru fermele care au minim 100 de capete de femele adulte bovine înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) la data de 1 iulie 2020. Acest ajutor nu este în sumă forfetară, așa cum e sprijinul pentru micii crescători. Fermierii vor primi 100 de euro/cap de femelă bovină adultă, iar valoarea totală a ajutorului acordat unei ferme nu trebuie să depășească suma de 100.000 de euro. Banii pentru acest ajutor provin de la bugetul de stat, nu din fonduri europene destinate dezvoltării rurale. INTEGRAL AICI DESPRE AJUTORUL PENTRU FERMELE CARE DEȚIN PESTE 100 DE BOVINE!

O altă diferență între ajutorul acordat micilor crescători și fermelor mari este la termenul de plată. Fermele cu minim 100 de vaci vor încasa ajutorul până la data de 31 decembrie 2020. Deci, anul acesta. Micii crescători, la anul.

Perioada de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat şi a documentelor justificative este de 20 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2020, se arată în proiectul de ordonanță de urgență, publicat pe site-ul oficial MADR.

Pagina 5 din 50
giweather joomla module

Go to top