Super User

Super User

OFICIAL. Ministerul Agriculturii a modificat ordinul prin care fermierilor li se acordă despăgubiri pentru culturile agricole distruse de secetă. Pe lista culturilor agricole pentru care fermierii vor primi compensații au fost adăugate: lucerna, trifoiul, hameiul, plantațiile pomicole și viticole precum și culturile agricole de primăvară.

Potrivit proiectului de ordin comun, Ministerul Agriculturii și Ministerul Afacerilor Interne, publicat pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii, fermierilor li se vor plăti despăgubiri și pentru culturile agricole semănate în primăvară, pentru lucernă, trifoi, plantații pomicole, plantații viticole, hamei.

Procesele - verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole adăugate acum pe lista despăgubirilor se întocmesc
până cel târziu la data de 15 septembrie 2020 și se comunică Comitetului local pentru situaţii de urgenţă.

Rapoartele de sinteză se întocmesc până cel târziu la data de 30 septembrie inclusiv  şi se comunică instituţiei prefectului, consiliului judeţean şi Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În luna iunie a acestui an, numărul sacrificărilor la porcine şi păsări a crescut, în timp ce în cazul bovinelor, ovinelor şi caprinelor s-au înregistrat scăderi,  comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019,  potrivit datelor publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada analizată si greutatea în carcasă a crescut la porcine, iar la bovine, la ovine şi caprine şi la păsări a scăzut.

Din acest punct de vedere, în luna iunie 2020 vs luna iunie 2019, sacrificările de porcine au crescut cu 1,5%, în timp ce la păsări majorarea a fost de 0,7%. Pe de altă parte, sacrificările de ovine şi caprine s-au diminuat cu 17,6%, iar cele de bovine cu 13%, se arată in statistica oficială.

Totodată, la greutatea în carcasă s-a consemnat o creştere de 3,8% în luna iunie a acestui an, comparativ cu iunie 2019. În schimb, s-au înregistrat scăderi la ovine şi caprine – de 26,8%, la bovine (-7,3%) şi la păsări (-2,8%).

În aceeeşi perioadă din anul 2020, greutatea medie în carcasă a fost de 169,9 kg la bovine (faţă de 159,5 kg, în iunie 2019), de 90,3 kg la porcine (faţă de 88,3 kg), de 13 kg la ovine şi caprine (14,6 kg în iunie 2019) şi de 1,6 kg la păsări (faţă de 1,7 kg, în aceeaşi lună din anul anterior), precizează institutul  naţional de statistică.

IMPORTANT! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) vă anunță că termenul limită pentru obținerea acestor bani este 31 august 2020. Prezentați-vă la APIA! AGROINFO vă ajută cu lista de acte de care aveți nevoie pentru încasarea banilor.

Pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2019, rentierii agricoli se pot prezenta pentru obținerea vizei anuale, până la 31 august 2020, personal ori prin mandatar/curator/tutore, la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, cu următoarele documente, în original:

1) carnetul de rentier agricol;
2) actul de identitate al solicitantului;
3) decizia de la comisia de expertiză medicală - pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I și II / decizia de la comisia de expertiză medicală și decizia de pensionare la limită de vârstă - pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I și II a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă;
4) procură notarială autentificată/ curatelă/ hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal;
5) contractul/contractele de arendare încheiat/ încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr. 16/1994 cu modificările şi completările ulterioare), sau încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil). Legea nr. 16/1994 a fost abrogată prin art. 230 lit. r) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011;
6) extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei. (extrasul se depune opţional);
7) declarația pentru obţinerea vizei anuale conform modelului din Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor „titlului XI Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, norme aprobate prin Ordinul nr. 1272/2005.

Persoana desemnată din cadrul Centrului judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, va verifica conformitatea documentelor originale cu copiile existente la dosar și va certifica pe copiile documentelor “conformitatea cu originalul” .

În cazul în care se constată neconcordanțe între datele declarate de solicitanţi și datele din documentele atașate la dosarul rentierului, dreptul de a primi rentă viageră agricolă se suspendă până la data clarificării/completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.

Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art. 6 alin. 1 şi alin. 2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectuează într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care aceasta se datorează, prin mandat poştal sau virament bancar.

Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul 2019 poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, și a depunerii la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, până la data limită 15.10.2020, a cererii de moștenitor însoțită de următoarele documente justificative:
- carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu în original),
- copie a certificatului de deces,
- copie a actului de succesiune (certificat de moştenitor sau certificat de calitate de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ”definitivă”),
- copie B.I/C.I./paşaport al moştenitorului,
- împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original-dacă e cazul),
- extras de cont pe numele moștenitorului.

La depunere se prezintă documentele în original în baza cărora funcționarul APIA va certifica pe copia depusă la dosarul rentierului “conform cu originalul”.

Pentru persoanele pentru care s-a efectuat plata până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, dar care nu au intrat în posesia rentei, procedura de plată se poate relua și după acest termen până la 3 ani de la data-limită anuală de plată, inclusiv în caz de deces, către moștenitorii acestora.

DECLARAȚIE. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat vineri, la Pitești, că România este țara cea mai birocratică. 14.600 de bugetari, de angajați la stat, gestionează o agricultură care este privată.

Eu am spus că suntem 14.600 de bugetari, atâţia suntem care gestionăm o agricultură care este eminamente privată. Din acest punct de vedere, cred că suntem ţara cea mai birocratică, eu mă refer doar la agricultură, nu-mi dau cu părerea în alte domenii. Dar să ai 14.600 de oameni care gestionează, de la stat, o activitate eminamente privată, mie mi se pare un pic mult în anii 2020. Tocmai de aceea eu am militat şi voi milita pentru apariţia Camerelor Agricole.

În toată Europa există aceste Camere Agricole care sunt nişte entităţi private care reprezintă cu adevărat interesele fermierilor dintr-o anumită zonă şi care nu numai că reprezintă interesele, dar rezolvă foarte multe probleme de ecosistem, probleme de relaţii între fermieri, probleme pe care statul prin instituţiile sale, prin oamenii pe care îi are niciodată nu le poate rezolva, de multe ori le încurcă”, a afirmat Adrian Oros, vineri după-amiază, într-o conferinţă de presă la Piteşti, citat de news.ro.

Ministrul agriculturii a amintit că în 2009 a existat un proiect legislativ privind funcţionarea Camerelor Agricole, dar că acesta a fost abandonat, iar în acest context a afirmat că îşi doreşte ca după alegerile parlamentare să apară şi să aibă loc alegeri şi pentru Camerele Agricole.

Sper după ce trece această perioadă a alegerilor, pentru că nu vrem să suprapunem alegerile la Camerele Agricole cu alegerile politice pentru că iar politizăm şi iar denaturăm sensul acestor Camere Agricole, să apară nişte entităţi care la început vor fi mai firave, dar dacă avem grijă să crească, în câţiva ani de zile pot să rezolve foarte, foarte multe dintre problemele pecare actualele instituţii nu le pot rezolva. Eu am observat, de câte ori încerci să rezolvi o problemă, de multe ori mai mult o încurci. Statul trebuie să rămână arbitru. Statul dacă şi fluieră şi încearcă să şi apere sau să dea penalty-ul de multe ori greşeşte”, a spus Oros.

Adrian Oros a adăugat că înfiinţarea Camerelor Agricole este o prioritate a guvernării liberale, în contextul în care România este singura ţară din Europa care are „atât de multe entităţi publice care gestionează agricultura”.

SUBVENȚII APIA 2020! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță calendarul pentru luna august 2020 la plata subvențiilor agricole aferente acestui an de campanie.

Acțiuni și termene în august 2020:

Efectuarea controlului la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate pentru anul 2020. Termen limită 15.10.2020.

Depunere documente justificative pentru două măsuri din Programul Național Apicol, conform HG 589/2020: C.4. Achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie - remorci şi mijloace de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral. E. Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă. Termen limită 01.09.2020.

Vizarea carnetelor de rentier agricol—2019. Termen limită 31.08.2020.

Crescătorii de animale sunt profund nemulțumiți după ce Ordinul nr. 180/2020 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea montei naturale autorizate a fost publicat pe 3 august în Monitorul Oficial, dată la care a și intrat în vigoare. Ionică Nechifor, președinte al Asociației Moldooovis ne-a dezvăluit că a contactat deja ”o armată” de juriști pentru a ataca ordinul în Instanță și acuză conducerea Agenției de Zootehnie că a trimis documentul la publicare fără să se mai consulte cu crescătorii de oi sau bovine.

”Am contactat juriștii să conteste Ordinul de ministru în Instanță. După ce reușim să blocăm în judecătorie, le cerem demisia tuturor din care au luat această hotărâre pe la spatele crescătorilor. Ne gândim chiar, încă nu au luat o decizie finală, să le facem plângere penală pentru grave prejudicii aduse zootehniei din România! Sunt 5 juriști care deja lucrează de astăzi pentru contestarea în instanță a ordinului”, ne-a declarat Ionică Nechifor, președinte al Asociației Moldooovis, ce ține Registrul Genealogic pentru rasa de ovine Karakul de Botoșani.

Crescătorii de animale au relatat situația din zootehnie și unui eurodeputat român

Asociațiile Crescătorilor de Ovine, Caprine  și Taurine, organizații conducătoare a programelor de ameliorare și deținătoare a Cărților de Rasă au luat atitudine și  au transmis la Bruxelles, eurodeputatului Daniel Buda, solicitarea de a interveni urgent pentru a salva zootehnia din România. În numele  mai multor asociații, Ionică Nechifor, secretar general al Romovis și președinte Moldoovis, asociație care ține Registrul Genealogic pentru Karakul,  îi expune oficialului european situația prin care trece în prezent zootehnia din România!

”În istoria României de la aderarea în UE, nu am întâlnit o situație atât de gravă si contrar principiilor de dezvoltare a agriculturii românești-sectorul zootehnic, generată de actualul ministru al Agriculturii și directorul general al ANZ. Se dorește promovarea unui ordin de ministru prin care obligă fermierii ca începând cu anul 2020, să genotipeze animalele (reproducătorii masculi), acțiune necesară dar este tardivă! Motivul? Periclitează atât subventiile fermierilor cât și, campania de reproducție din anul 2020. România nu dispune de logistica necesară pentru ca rezultatele probelor să ajungă în timp util la fermieri, din acest motiv am solicitat să recoltam probele începând din această toamnă pentru a avea rezultatele în 2021, înainte de campania de montă. Ordinul cu pricina să se aplice din 2021”, se arată în semnalul scris tras de o parte dintre oieri.

În continuare, se arată că prin ordinul de ministru se doreste autorizarea la montă, reproducători masculi (bovine, ovine, caprine) care nu au performanță cunoscută, autorizarea fiind în baza unei bonitări fenotipice, acțiune care contravine Legii Zootehniei (25.al.1; Art. 30.al.2) și Reg. UE 1012 /2016 cu aplicare din Noiembrie 2018.

”Prin acest Ordin de Ministru, Asociațiile care dețin Registrele Genealogice, sunt scoase din ecuație! Noi nu mai contăm! Progresul genetic se face prin supunerea animalelor ameliorării și se realizează de către asociații!   În Ordinul de ministru suștinut de Bela Vaida, directorul ANZ, România rămâne fără animale cu performanță cunoscută, vom sta  în continuare la coada Europei, o să  importam genetică de la vecini!”, mai susțin ciobanii.

8 luni, o singură întâlnire cu asociațiile profesionale

În cadrul aceluiași document transmis la Bruxelles, se mai aduce în atenția eurodeputatului Daniel Buda, modul în care oierii au fost tratați de conducerea Ministerului Agriculturii și a ANZ. ”De la instalarea directorului general al ANZ , asociațiile nu au fost invitate niciodată la dialog! La insistențele asociațiilor și prin interventia dvs.  a existat o singură întâlnire la ANZ, unde au participat reprezentanții MADR, inclusiv ministrul Agriculturii! În 8 luni de zile să te întâlnești o singură dată cu asociațiile profesionale , se înțelege foarte clar lipsa dialogului și a dezbaterilor, situație care a condus la tensiuni în rândul fermierilor circa 9.800 de de fermieri crescători de ovine și 3.000  de crescători  bovine”, mai arată oierii.

”Asociațiile din sectorul zootehnic sunt excluse de la dezbateri!”

Aceștia mai subliniază că se simt acuzați pe nedrept de niște acte necomise și nedovedite. ”Poziția directorului general ANZ față de asociații este total greșită, totalitaristă, neprofesională și a indus în mod eronat conducerii MADR, tot felul de insinuări! Nu suntem hoți! Nouă ne pasă de sectorul zootehnic, dorim să devenim competitivi în UE și în afara ei. Niciodată nu am simțit atâta ostilitate fată de zootehnia românească din partea unor demnitari (ministru, secretari de stat, director ANZ)! Suntem tratați ca fiind infractorii României! Politicile în sectorul zootehnic stagnează, nu știm cum să ne pregătim pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC)  prin Programul Național Strategic (PNS). Asociațiile din sectorul zootehnic sunt excluse de la dezbateri! Cu cine creionează noua strategie a viitorului, este știută doar de conducerea Ministerului și ANZ”.

În final crescătorii de animale atrag atenția că de 15 ani de parteneriat cu MADR, în interesul fermierilor, ”niciodată nu au simțit atâta umilință ca acum”. ”Vă rugăm pentru binele zootehniei din România, interveniți și schimbați directorul ANZ și cereți ministrului Agriculturii să colaboreze cu asociațiile reprezentative din fiecare sector!”, conchid liderii oierilor.

Asociațiile Crescătorilor de Ovine și Caprine care semnează adresa trimisă la Bruxelles sunt: Asociația crescătorilor de ovine “Păstorul Crișana”- Arad, Asociația județeană a crescătorilor de ovine “Dacia”- Hunedoara,  Asociația Crescătorilor de Ovine din Dobrogea, Asociația Crescătorilor de ovine și caprine «Moldoovis» Botoșani, Asociația Națională a Crescătorilor de Capre din România (Caprirom), Asociația Crescătorilor de ovine și caprine Bacău, Asociația Crescătorilor de ovine și caprine  Teleorman, Asociația Crescătorilor de ovine Reghin.

 

Fermier nemulțumit de suceala legislativă de la ministerul Agriculturii! Cristian Lungu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud din România, spune că s-a cam săturat de haosul care tronează de ceva timp la Ministerul Agriculturii, unde astăzi se dă o lege și mâine se modifică. Această brambureală nu denotă altceva decât lipsă de profesionalism, susține fermierul ilfovean.

După ce ministrul Adrian Oros a anunțat ieri că ordinul antiincendiu va fi modificat, iar cu câteva zile în urmă că și Legea Mirosurilor, proaspăt adoptată, va suferi modificări, fermierii pun deja la îndoială profesionalismul de care dau dovadă cei din conducerea ministerului Agriculturii.

Cristian Lungu, fermier din Ilfov, spune că dacă se va continua în acest ritm, fermierii români nu vor mai avea un punct de reper la care să se raporteze.

”S-au adunat foarte multe lucruri care pe mine mă deranjează foarte mult ca și crescător de vaci de lapte și ca și fermier în general. Aș începe cu Legea mirosurilor, care este o lege care a venit atât de surprinzător pentru mine ca fermier încât am crezut că este o glumă. Pe mine m-a deranjat cumplit pentru că aveam în urechi atât vorbele lui Emil Dumitru, cât și ale ministrului Oros, cum că ei vor să încurajeze ferma de familie, ferma care are nevoie de investiții și iată ce lovitură am primit pentru că atunci când vii cu Legea mirosurilor peste fermele mici și mijlocii din start le-ai ras, le-ai dat pe mâna primarului. La fel și cu Ordinul antiincendiu (…). Cam multe modificări la toate legile și ordinele care se aprobă. Asta denotă lipsă de profesionalism. Ca fermier, în momentul în care există o lege după care te ghidezi, este clar că îți faci și tu planurile tale de afaceri respectând legea respectivă. În momentul când legea asta se modifică, că nu e bine așa, e bine așa, ce gândesc eu ca fermier când ei modifică tot timpul? Nu sunt adeptul la a schimba regulile în timpul concursului pentru că e vorba de predictibilitate, de investiții pe care vrei să le faci, să avem un punct de reper la care să ne raportăm, nu se poate face altfel. Se face abstracție de faptul că noi suntem plătitori de taxe și impozite și avem dreptul ca oricare cetățean din țara asta, să putem apela la pompieri, spre exemplu”, a declarat fermierul Cristian Lungu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), a organizat seria de conferinţe „Pactul pentru Muncă”. Unii antreprenori care au participat la aceste conferinţe, au precizat că  un electrician proaspăt absolvent de şcoală profesională se angajează cu un salariu brut de minim 3.500 – 4.000 de lei pe lună, în timp ce un absolvent de facultate primeşte imediat după terminarea cursurilor oferte de muncă la nivelul salariului lunar minim brut pe economie, de 2.230 de lei.

Din acest punct de vedere,  preşedintele CONAF, Cristina Chiriac, a solicitat, în cadrul conferinţei „Pactul pentru Muncă”, dezvoltarea şcolilor profesionale, dar a criticat transformarea claselor profesionale în clase de liceu teoretic.

„Cred că este important să reînvăţăm că meseria este brăţară de aur şi că şcolile profesionale tehnice nu sunt doar pentru cei cu media 5, că poţi să înveţi o meserie respectabilă, bine remunerată în ţara ta. Să nu uităm că dintotdeauna meseriile au susţinut naţia, contribuind la dezvoltarea durabilă a ţării. În acest sens, trebuie asigurate criterii de bune practici, cum ar fi flexibilizarea, respectiv asigurarea condiţiilor pentru implementarea unor modele variate de abordare la nivel naţional, nicidecum transformarea claselor de la profesională în clase de liceu. Avem nevoie de un sistem centrat pe nevoile elevilor şi angajatorilor, un sistem care să pună accentul pe oferirea de şanse tinerilor indiferent de categoria socială, de a se califica într-o profesie care să le aducă beneficii şi satisfacţie pe termen lung şi pe interesele angajatorilor de a avea acces la forţa de muncă bine calificată, cu competenţe specifice solid asimilate”, a comentat Cristina Chiriac.

În ultimii zece ani, populaţia şcolară din România a înregistrat o scădere de peste 30%. În anii ’90, peste 300.000 de elevi urmau cursurile unei şcoli profesionale, în timp ce în anul şcolar 2019/2020 numărul acestor elevi era de doar puţin peste 100.000, adică de aproximativ trei ori mai puţin faţă de acum trei decenii, însă a crescut numărul studenţilor, se precizează în comunicatul CONAF.

„Dacă la începutul anilor ’90 şcolile şi universităţile din România numărau peste 5 milioane de elevi şi studenţi, în acest an şcolar numărul acestora a ajuns la 3,5 milioane. Din rândul elevilor claselor I-XII au dispărut aproape 1,5 milioane, un declin dramatic al cifrei populaţiei şcolare. Imediat după Revoluţie, erau peste 4 milioane de elevi, din care, în învăţământul primar şi gimnazial, mai mult de jumătate, iar în cel liceal aproape un milion. A crescut, în schimb, numărul de studenţi: de la circa 200.000 în 1990 la peste 500.000 studenţi în prezent”, spune în comunicatul CONAF.

Alocare financiară totală în valoare de 200 milioane de euro pentru mediul rural. Premierul Ludovic Orban s-a interesat la finele săptămânii trecute despre stadiul programului de granturi pentru antreprenoriatul în mediul rural care se referă la producție, procesare, distribuție, ambalare în zona agricolă.

În cadrul ședinței de Guvern de vineri, 31 iulie, Ludovic Orban a avut un schimb de replici cu George Scarlat, secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii. Acesta a reprezentat instituția la ședință întrucât ministrul agriculturii, Adrian Oros s-a aflat într-o vizită de lucru în județul Maramureș.

George Scarlat a spus că MADR și Ministerul Fondurilor Europene au lansat deja fișa măsurii și ghidul aferent iar apelul pentru măsură va fi lansat până la 1 septembrie 2020. ”Luni, la începutul săptămânii viitoare avem o ultimă întâlnire pentru a stabili inclusiv și definirea administrațiilor de schemă pentru aceaste întreprinderi sociale din mediul rural. Cred că până la sfârșitul lunii august, vom avea inclusiv forma finală și vom putea da drumul la apel”, a spus Scarlat.

”Forma finală a apelului, dar Hotărârea de Guvern trebuie adoptată astăzi și lansăm apelul cel târziu până la 1 septembrie, da?”, l-a corectat premierul Orban. De altfel, în urma ședinței din 31 iulie, proiectul figurează la acest moment la categoria ”aprobate”.

Conform proiectului de hotărâre privind aprobarea Programului Naţional sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural, finanţat în cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, care s-a aflat pe ordinea de zi a Guvernului, suma alocată în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020 este de 145.320 mii lei, echivalent a 30.000.000 de euro la cursul InfoEuro din luna iulie 2020, din care contribuția Uniunii Europene este de 123.522 mii lei, echivalent a 25.500.000 de euro, corespunzând unui  procent de 85%, iar contribuția națională este de 21.798 mii lei, echivalent a 4.500.000 de euro, corespunzând unui procent de 15%.

Sumele angajate prin utilizarea mecanismului supracontractării și care nu sunt decontate din alocarea Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 pot fi incluse la finanțare din fonduri externe nerambursabile în perioada de programare 2021-2027. În cazul în care sumele angajate prin utilizarea mecanismului supracontractării și care nu sunt decontate din alocarea Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 și nici nu pot fi incluse la finanțare din fonduri externe nerambursabile în perioada de programare 2021-2027, sunt suportate din bugetul de stat, prin bugetul ordonatorul principal de credite Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de management pentru Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

Durata de implementare a Programului Naţional Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural este până la data de 31 decembrie 2023.

Care este obiectivul programului

Obiectivul Programului Naţional Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural constă în înființarea și dezvoltarea de întreprinderi sociale, inclusiv întreprinderi sociale de inserție, în mediul rural, pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor din grupurile vulnerabile și combatere a sărăciei.

Activităţile eligibile în cadrul proiectelor care pot fi finanţate prin Programul Naţional Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural sunt:
a) informarea publicului cu privire la programul de formare antreprenorială, precum și cu privire la metodologia de selecție a grupului țintă și, ulterior, a planurilor de afaceri ce vor fi sprijinite;
b) selectarea grupului țintă ce va participa la acțiunile de sprijin;
c) derularea unui program de formare antreprenorială și de formare profesională, respectiv cursuri de perfecționare, specializare în domenii relevante pentru antreprenoriatul social;
d) selectarea planurilor de afaceri ce vor fi finanțate în cadrul proiectului;
e) furnizarea serviciilor personalizate de consiliere/ consultanță/ mentorat ulterior finalizării procesului de selecție a planurilor de afaceri;
f) asigurarea înființării și demarării funcționării întreprinderilor ce vor realiza planurile de afaceri cu ajutor de minimis în cadrul proiectului;
g) decontarea sumelor aferente implementării planurilor de afaceri selectate în cadrul proiectului;
h) monitorizarea funcționării și dezvoltării afacerilor finanțate;
i) asigurarea sustenabilității planurilor de afaceri, inclusiv prin crearea şi consolidarea de
parteneriate cu actori relevanţi.

Beneficiarii eligibili sunt persoanele care doresc să înființeze întreprinderi sociale. Indicatorii de realizare ai Programului Naţional Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural sunt:

a) minim 100 entități de economie socială din zona rurală sprijinite;
b) minim 350 Tineri NEET șomeri cu vârsta cuprinsă între 16-29 ani, din zona rurală, care beneficiază de sprijin.

Beneficiarii proiectelor finanțate, în sensul art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2020, în cadrul Programului Naţional Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural, sunt administratori ai schemei de antreprenoriat pentru entități ale economiei sociale:
a) entități ale economiei sociale, rețele, uniuni, federații din sectorul economiei sociale;
b) alte entități relevante – furnizori de formare profesională autorizaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii de ocupare acreditați publici și privați, furnizori de servicii sociale, organizaţii sindicale şi organizații patronale, asociaţii profesionale, camere de comerț și industrie, organizatii neguvernamentale
c) autoritati publice centrale sau locale, exclusiv în calitate de parteneri, cu toate categoriile de entități eligibile menționate la lit a) și b).

Cheltuielile aferente înființării și funcționării afacerilor înființate în cadrul Programului Naţional Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural intră sub incidența ajutorului de minimis.

Valoarea maximă acordată pentru planurile aprobate este de 200.000 euro/ plan de afaceri, reprezentând maximum 100% din totalul cheltuielilor eligibile și se acordă numai întreprinderilor înființate de persoanele ale căror planuri de afaceri sunt selectate.

COMISIE DE ANCHETĂ. Parlamentul European  a votat la 19 iunie 2020 înființarea unei comisii de anchetă care să examineze aplicarea normelor UE privind bunăstarea animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii Europene. Odată cu noua strategie „de la fermă la consumator”, Comisia Europeană evaluează în prezent întreaga legislație a UE privind condițiile de viață ale animalelor de fermă.

Uniunea Europeană pledează de peste 40 de ani pentru calitatea vieții animalelor și este recunoscută pe scară largă ca lider mondial, având unele dintre cele mai înalte standarde din lume. Normele UE au influențat, de asemenea, în bine legislația din alte țări. Acestea se referă în principal la animalele de fermă (la fermă, în timpul transportului și la sacrificare), se arată într-o comunicare a Parlamentului European din 28 iulie 2020.

„[...] Uniunea și statele membre țin seama de toate cerințele bunăstării animalelor ca ființe sensibile [...].” Articolul 13 de la Titlul II din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)

Condițiile de viață ale animalelor de fermă

Primele norme UE de protecție a animalelor de fermă datează din anii ’70. Directiva privind protecția animalelor de crescătorie din 1998 a stabilit standarde generale de protecție a tuturor animalelor crescute pentru producția de alimente, lână, piele, blană sau alte scopuri - inclusiv pești, reptile și amfibieni - și se bazează pe Convenția europeană pentru protecția animalelor de fermă din 1978.

Normele UE privind binele animalelor cuprind așa-numitele „cinci libertăți”:

de a nu suferi de foame și sete
de a fi ferite de disconfort
de a nu suferi dureri, leziuni și boli
de a manifesta un comportament firesc
de a nu suferi de frică sau stres.

Normele UE privind protecția și bunăstarea animalelor în timpul transportului au fost aprobate în 2004. Cu toate acestea, într-o rezoluție adoptată la 14 februarie 2019, Parlamentul a solicitat o mai bună aplicare a legii, instituirea unor sancțiuni și reducerea duratei călătoriilor.

Alte norme stabilesc standarde de protecție pentru animalele de fermă în timpul  asomării și sacrificării, precum și pentru condițiile de creștere a anumitor categorii de animale, cum ar fi vițeii, porcii și găinile ouătoare.

În octombrie 2018, eurodeputații au adoptat un nou regulament privind medicamentele de uz veterinar, în vederea reducerii utilizării acestora pentru a compensa condițiile precare sau pentru a forța creșterea mai rapidă a animalelor.

În concordanță cu noua strategie „de la fermă la consumator” pentru o agricultură mai sustenabilă, Comisia Europeană a decis evaluarea întregii legislații a UE privind condițiile de viață ale animalelor de fermă, precizează comunicarea PE.

Pagina 7 din 50
giweather joomla module

Go to top