Super User

Super User

FERMIERII CER AMÂNAREA RATELOR LA CREDITE. Agricultorii români au fost astăzi la Ministerul Agriculturii, la o ședință cu reprezentanții băncilor.  Fermierii solicită amânarea ratelor la credite. La suprafața de peste un milion de hectare cu culturi de toamnă, distrusă de secetă, se adaugă încă un  milion de hectare cu culturi de primăvară grav afectate de lipsa apei din sol. Solicitarea fermierilor ajunge pe masa prim-ministrului României și a guvernatorului BNR.

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE a transmis astăzi un comunicat pentru AGROINFO.

Astazi a avut loc la sediul M.A.D.R. o intalnire de lucru organizata la cererea Aliantei pentru Agricultura si Cooperare pe subiectul cererilor de prorogare a platii ratelor la credite pentru fermierii afectati de seceta pedologica fără precedent în ultimii 50 de ani.
La intalnire au participat reprezentantii Aliantei, M.A.D.R., Ministerul Finantelor Publice, ARB (Asociatia Romana a Bancilor), BNR si reprezentantii principalelor banci comerciale cu portofoliu in agricultura. Discutiile au fost conduse de catre dl. Secretar de Stat Emil Dumitru, care a adus in discutie situatia dramatica in care se afla un numar de aproximativ 38.000 fermieri afectati de seceta la culturile de toamna . La cele 1 200 000 ha culturi de toamna afectate de seceta se vor adauga suprafete extinse cultivate in primavara 2020 (estimate de mediul asociativ la peste 1 000 000 ha).

Acest an extrem de dificil poate duce la falimentarea unui numar mare de ferme care au activitati sustenabile din punct de vedere bancar, motiv pentru care consideram ca este necesar un acord de urgenta intre societatile bancare si mediul privat agricol. Reprezentantii bancilor comerciale si-au aratat disponibilitatea de a gasi solutii individuale pentru fermierii aflati in dificultate pentru ca, din pacate, o solutie general valabila, aplicabila sectorului agricol afectat de seceta, nu este reglementata la nivel legislativ.

ARB a precizat ca ordonanta care reglementeaza prorogarea platii ratelor pentru societatile cu activitati afectate de COVID19 nu este aplicabila situatie de seceta extrema.

Alianta pentru Agricultura si Cooperare a solicitat in mod expres gasirea unor parghii la nivel national pentru solutionarea de urgenta a vidulului legislativ privind situatia de urgenta din agricultura declansata de seceta extrema care afecteaza anul agricol 2020 intr-un mod fara precedent.

Fermierii au depus eforturi deosebite in aceasta perioada, au pastrat acelasi numar de angajati, au contribuit la bugetul de stat si au depus toate eforturile pentru utilizarea sistemului de irigatii (acolo unde acesta a fost disponibil). Asigurarea culturilor de toamna pentru seceta s-a facut pe suprafete reduse datorita lipsei de produse dedicate acestui risc.

In acest context Alianta pentru Agricultura si Cooperare a cerut urgentarea demersurilor pentru gasirea unei solutii legale iar intalnirea de astazi face parte dintr-un sir larg de reusite pe aceasta tema. Astfel, urmare a intalnirilor reprezentantilor Aliantei cu conducerea Min. Finantelor Publice si ai ANAF s-a obtinut recunosterea cheltuielilor de infiintare a culturilor afectate de seceta si a TVA aferent dar si aplicarea unui tratament fiscal unitar la nivel national pentru fermierii aflati in aceasta situatie.

In urma intalnirii de astazi s-a concluzionat necesitatea perfectarii cadrului legislativ financiar-bancar in regim de urgenta pentru sprijinirea fermierilor aflati in dificultate, urmand ca mesajul de sustinere din partea MADR si MFP sa ajunga direct la Primul Ministru al Romaniei si catre Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei.

SUBVENȚII APIA 2020. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță termenul pe care trebuie să-l respecte fermierii care vor să beneficieze anul acesta de plata pe hectar, ajutor național tranzitoriu, pentru culturile de cânepă și in.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU IN PENTRU FIBRĂ - ANT 2 ŞI AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU CÂNEPĂ PENTRU FIBRĂ - ANT 3

Pentru cultura de cânepă, fermierul trebuie să depună la APIA până la data de 1 septembrie, inclusiv a anului de recoltă copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator şi copia autorizaţiei de cultivare a cânepei pentru fibră emisă de Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ).

Declaraţia privind varietăţile de cânepă pentru fibră cultivată şi cantităţile de seminţe utilizate la hectar pentru înfiinţarea culturii trebuie depuse la APIA până la data de 1 septembrie 2020.

Pentru cultura de in, fermierul trebuie să depună la APIA până la data de 1 septembrie, inclusiv, a anului de recoltă certificatul de calitate a seminţelor utilizate sau factura de cumpărare a seminţelor certificate oficial, pentru fiecare parcelă şi copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator.

Vă reamintim cuantumul ANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă și in pentru fibră, pentru anul 2019 - 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/ha.

Pentru a beneficia de ajutorul național tranzitoriu (ANT) pentru culturile de in şi cânepă pentru fibră, acestea trebuie să fie amplasate pe parcele agricole de minim 0,3 ha.

CAMPANIE! MUST DE LA JIDVEI!

EVENIMENT. Jidvei, cel mai mare producător de vinuri din România, anunță lansarea celei de-a șasea ediții consecutive a campaniei „Must de la Jidvei”. Grupul Jidvei continuă prin acest demers să încurajeze și să sprijine producerea vinului de casă în rândurile gospodarilor și ale micilor producători.

„Încurajăm comunitatea micilor producători să obțină cele mai bune vinuri în propria gospodărie, motiv pentru care specialiștii Jidvei le sunt alături cu sfaturi și asistență tehnică pe toată perioada vinificației. Mai mult, cele mai bune vinuri vor fi premiate în cadrul unui concurs devenit deja tradiție, care se va desfășura anul viitor și va fi jurizat de către renumiți degustători din țară”, a spus Ana Necșulescu, Marketing Manager Jidvei. 

Mustul este gata limpezit (deburbat) și nu conține resturi de pielițe, fragmente de ciorchini, praf sau sâmburi care pot afecta calitatea vinului de casă. Astfel, particulele de praf sau fragmentele de ciorchine sunt înlăturate cu ajutorul tehnologiei moderne de filtrare gravitațională.

Și în cadrul ediției de anul acesta, Jidvei pune la dispoziția celor care doresc să își producă vinul acasă, must din sortimentele Fetească Regală cu Muscat Ottonel și Sauvignon Blanc la prețul de 4,5 lei/kg (TVA inclus) și Roze la prețul de 5 lei/kg (TVA inclus). La fel ca în anii precedenți, calitatea mustului este garantată prin Buletinul de analiză care însoțește fiecare livrare.
Cantitatea minimă care poate fi comandată este de minimum 100 de kilograme pentru sortimentele Fetească Regală cu Muscat Ottonel și Sauvignon Blanc, respectiv minimum 250 de kg pentru mustul Roze.

Imediat după recoltarea strugurilor, cantitățile de must comandate vor fi livrate, în condiții optime, în localități din județele Alba, Sibiu, Mureș, Cluj, Brașov, Hunedoara, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Vâlcea, Dâmbovița, Gorj, Neamț, Harghita, Covasna, Prahova (până la Câmpina) și București.

Având în vedere contextul actual, preluarea mustului se va realiza din puncte fixe de distribuție, comunicate ulterior. Pentru siguranța consumatorilor, au fost introduse măsuri igienico-sanitare suplimentare. Personalul Jidvei va purta măști și mănuși de protecție pe toată durata manipulării mărfii iar fiecare mașină de transport va fi dotată cu dezinfectant.  De asemenea, clienții sunt obligați să poarte măști de protecție și să păstreze o distanță de 1,5 metri, limitând astfel contactul social.
Comenzile de minimum 1.000 de kg vor fi livrate la adresa specificată în comandă.

Persoanele care comandă minimum 250 de kilograme din același sortiment se pot înscrie la cea de-a V-a ediție a concursului „Vin de casă din must de la Jidvei”, care se va desfășura în primăvara anului viitor.

Persoanele care doresc să comande must de la Jidvei pot plasa comenzi până la data de 1 septembrie 2020, la numărul 0755.70.60.00 (apel cu tarif normal) sau prin completarea formularului de pe site-ul www.mustdejidvei.ro.

Despre Jidvei
Grupul Jidvei (www.jidvei.ro), cel mai mare producător de vin din România, deține cea mai mare plantație viticolă din țară și din Europa cu proprietar unic, având 2.500 de hectare de viță-de-vie și crame dotate cu cele mai performante echipamente, situate la Jidvei, Tăuni, Blaj și Bălcaciu, a căror capacitate de stocare impresionantă depășește 35 de milioane de litri. 
În zona DOC „TÂRNAVE” – sub denumirea JIDVEI, se produc unele dintre cele mai apreciate vinuri și spumante românești, calitatea acestora fiind confirmată an de an de medaliile obținute la competiții internaționale. Vinurile de Jidvei au fost distinse în ultimii 10 ani cu peste 500 de medalii în cadrul celor mai prestigioase concursuri de profil din lume. 

Lege pentru fermieri, aprobată de de Camera Deputaților, for decizional în Parlament! Deputatul Ioan Sorin Roman a anunțat în mediul online că, după un an de zile de dezbateri, proiectul de lege privind utilizarea voluntară a logotipului „rasă autohtonă 100%” a fost adoptat marți, 29 iulie, de Camera Deputaților cu 225 de voturi „pentru”, 41 „împotrivă” și 3 abțineri.

Conform procedurii, proiectul de lege urmează să fie transmis președintelui României, Klaus Iohannis, pentru promulgare și ulterior publicat în Monitorul Oficial. ”Mulțumesc colegilor mei parlamentari care au votat acest proiect de lege ce are în vedere îmbunătățirea producției și comercializării produsele provenite de la animale care aparțin raselor autohtone. Din păcate, parlamentarii PNL au votat împotriva acestei inițiative legislative. Mulțumesc pe această cale și fostei conduceri a Agenției Naționale pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie pentru sprijinul acordat! Beneficiarii logotipului sunt producătorii agricoli, persoane fizice și juridice, întreprinderi inviduale și întreprinderi familiale, precum și cooperative agricole recunoscute. Solicitanții logotipului sunt entitățile crescătorilor de animale care conduc registre genealogice sau evidențe zootehnice la rasele cuprinse în Lista raselor autohtone din România”, a anunțat parlamentarul.

Ce prevede legea

Denumirea de rasă autohtonă este definită în proiect ca „acea populație de animale a cărei formare ca rasă a avut loc în condițiile geoclimatice specifice țării de origine și a cărei creștere a avut tradiție îndelungată în timp”.

„Prezenta lege stabilește cadrul legal necesar aplicării logotipului «100% rasă autohtonă» pentru susținerea conservării fondului genetic al raselor și menținerea diversității genetice a populațiilor de animale și a altor specii de interes zootehnic care fac parte din Lista raselor autohtone din România, prevăzută în anexa nr.1„, arată textul Legii.

Conform aceluiași text, se are în vedere „îmbunătățirea producției și a comercializării produselor provenite de la animale care aparțin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic”. De asemenea, potrivit legii, „aprovizionarea durabilă cu alimente, în contextul unor condiții climatice și de mediu în continuă schimbare, precum și creșterea continuă a nevoilor consumatorilor, productivitatea, adaptabilitatea și capacitatea de rezistență a ecosistemelor agricole, depinde de existența unui patrimoniu zootehnic cu o zestre genetică consistentă”.

Beneficiarii logotipului sunt producătorii agricoli, persoane fizice și juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit OUG 44/2008 și, de asemenea, cooperativele agricole recunoscute.

Solicitanții logotipului sunt asociațiile de crescători de animale, care vor deține registre genealogice sau evidențe zootehnice la rasele cuprinse în lista raselor autohtone din România. Potrivit proiectului legislativ, solicitanții trebuie să dețină un cod unic de identificare atribuit de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), care va recunoaște asociațiile de crescători.

Pentru rasele de animale care nu sunt în registrul genealogic, ANZ va întocmi o listă, după consultarea cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, în care să fie incluse în baza dovezilor genetice de rasă pe două generații de ascendenți.

Lista raselor de animale autohtone românești

Legea cuprinde o listă a raselor autohtone românești din nouă specii de animale:

    Rase de taurine: Bălțată Românească, Bălțată cu negru Românească, Brună, Sură de Stepă, Pinzgau de Transilvania;
    Rasa Bivolului românesc;
    Rase de ovine: Țurcană, Țigaie, Oaia Cap Negru de Teleorman, Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Țigaie-varietate ruginie, rasa de lapte Palas, rasa de carne Palas;
    Rase de caprine: Carpatina, Albă de Banat;
    Rase de cai: Huțul, Lipițan, Semigreul românesc, Gidran, Shagya Arabă, Nonius;
    Rase de porcine: Bazna, Mangalița;
    Rasa de găină Gât-Golaș de Transilvania;
    Rasa de albină Apis mellifera carpatica;
    Rasa viermelui de mătase Bombyx mori.

Asociațiile crescătorilor de animale de fermă din rasele autohtone ar urma să desfășoare activități de promovare a conservării raselor autohtone, respectiv a produselor de origine animală care provin de la acestea. Totodată, asociațiile vor trebui să se asigure că produsele provin de la animale din rasele autohtone prin monitorizarea sistemului de producție.

Crescătorii animalelor vor fi obligați să mențină numărul de animale adulte de reproducție, precum și descendenții necesari pentru înlocuirea acestora până la ieșirea rasei din pericol de abandon. Asociațiile crescătorilor de animale ar trebuie să verifice îndeplinirea criteriilor de eligibilitate de către fermele de animale.

„Logotipul «100% rasă autohtonă» este compatibil cu alte sisteme de calitate/ etichetare dacă aceste produse sunt incluse într-o denumire de origine protejată, sisteme ecologice, indicații geografice protejate sau specificații integrate de creștere a animalelor, etichetarea voluntară a cărnii de vită, a cărnii de miel, pot utiliza logotipul menționat în prezentul standard, simultan cu cifrele de calitate menționate anterior, cu condiția că respectă reglementările din prezenta lege, în special cel de apartenență al produselor care provin de la animale cuprinse în Lista raselor autohtone din România”, arată textul legii aprobate de Camera Deputaților.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ar trebui să aprobe normele metodologice de aplicare a actului normativ.

Ordin aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)! Un document publicat pe site-ul ministerului de resort prevede care sunt cantitățile de motorină aferente perioadei 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, adică primul trimestru din acest an, determinate la plată și nedecontate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare. În plus, mai sunt specificate și unele cantități de anul trecut pe care APIA le mai are de achitat doar unui număr restrâns de fermieri!

”Se aprobă cantităților de motorină aferente perioadelor 31 iulie 2019- 30 septembrie 2019 și 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, determinate la plată și nedecontate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare”, se arată în Ordinul nr. 212, adoptat astăzi, marți – 28 iulie.

Potrivit ordinului, cantitățile totale de motorină sunt de 67.747.593,034 litri, valoarea totală a ajutorului de stat aferent fiind de 103.382.895,00 lei.

Reamintim că în Ședința Guvernului din 22 iulie 2020 a fost aprobată o Hotărâre care modifică HG nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

În acest fel, pentru continuarea aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2020,la suma de 528.000,00 mii lei, se adaugă încă 101.908,00 mii lei, fonduri necesare plății ajutorului de  stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, rezultând o valoare de 629.908,00 mii lei.

Totodată, pentru a se asigura că majorarea propusă se încadrează în valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015-2020, se modifică corespunzător prevederile alin. (1) al art. 10 din același act normativ, prin suplimentarea sumei de 3.334.037,25 mii lei cu suma de 101.908,00 mii lei, până la valoarea totală maximă de 3.435.945,25 mii lei.

Suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020, prevăzută în prezentul proiect de act normativ, se asigură în limita prevederilor bugetare  aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2020 și se încadrează în valoarea anuală totală a bugetului schemei de ajutor de stat notificată la Comisia Europeană.
Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a semnat prelungirea mandatului de director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie ”Prof.Dr.G.K.Constantinescu” a lui Vaida Bela, cel care ocupă funcția de conducere a instituției din luna ianuarie 2020. Potrivit ordinului de ministru, obținut de Agrointeligența-AGROINTEL.RO, Vaida Bela va ocupa șefia ANZ până la data de 31 decembrie 2020 și va încasa un salariu lunar de 17.242 lei.

”Începând cu data de 23 iulie, Vaida Bela, director executiv adjunct în cadrul Centrului Județean Sălaj -Agenția pentru Agricultură, se detașează de la Centrul Județean Sălaj al Agenției de Plăți și Intervenție pentru agricultură la Agenția Națională pentru Zootehnie Prof.Dr.G.K. Constantinescu în vederea exercitării cu caracter temporar a funcției publice de conducere temporar vacante de director general gradul II, până la data de 31 decembrie 2020, (dar nu mai mult decât perioada în care titularul postului, domnul Iacob Lelior, are raportul de serviciu suspendat)”, se arată în ordinul emis de ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Potrivit sursei citate, șeful ANZ va beneficia de următoarele drepturi salariale:

  • un salariu de bază de 14.993 lei;
  • un spor condiții de muncă în cuantum de 2.249 lei.

Decizie în ciuda plângerilor asociațiilor din zootehnie care au denunțat modul defectuos în care se condusă instituția

Asociațiile din oierit și o parte dintre crescătorii de bovine au cerut în nenumărate rânduri demisia șefului ANZ pe care îl acuză de lipsă de transparență și încălcarea legislației naționale și europene. Ionică Nechifor, președintele Asociației Moldoovis, care ține Registrul Genealogic pentru rasa Karakul, ne-a declarat că este ”stupefiat” de indiferența cu care sunt tratate doleanțele crescătorilor de animale din partea ministerului Agriculturii.

”Nu am crezut să ajung să trăiesc vremurile acestea, să nu asculți asociațiile și să nu-ți dai seama că directorul este incompetent, e foarte grav. Pentru ce mai existăm ca asociații? Nu am cerut niciodată nimic pentru noi personal, ci pentru bine crescătorilor. Am ajuns la concluzia că în rândul conducerii MADR nu se înțelege fenomenul sau poate chiar el nu înțelege ameliorarea si aruncă tot felul de aberații . Vorbește de certificate false, exprimarea lui este de dorit, de parcă ar vorbi un cioban. Nu există certitificate false! Cel mult berbecilor li se schimbă crotaliile și așa nu mai corespund cu realitatea. Această chestiune nu o fac asociațiile  este în curtea fermierului, să se ducă țintit acolo și să stopeze acest fenomen. Nu cred că merităm să ni se arunce cu noroi în noi după atâta muncă”, a spus Ionică Nechifor.

Crescătorii de animale se organizează în această perioadă pentru a cere o întâlnire cu premierul Ludovic Orban și sunt hotărâți să ”boicoteze” orice discuție sau consultare cu Ministerul Agriculturii ca semn de protesc față de modul în care au fost tratați. De precizat că în această perioadă au fost consultările pentru Planul Național Strategic (PNS), document care va elabora normele privind modul de plată a subvențiilor pe cap de animal în perioada următoare, până în 2027.  Astfel, prin neconsultarea liderilor din zootehnie toți fermierii ar putea avea de suferit pe termen lung din cauza regulilor pentru subvenții și plăți pe cap de anima decise doar de Ministerul Agriculturii.

Ce efect a avut protestul fermierilor care au blocat cu tractoarele lor traseul rutier Chișinău-Căușeni! Prim-ministrul moldovean Ion Chicu a susținut ieri, marți – 28 iulie, un briefing de presă în care a vorbit despre situația în agricultură, prezentând acțiunile concrete și sumele exacte alocate de către Guvern agenților economici din domeniul agriculturii, după ce ieri, luni 27 iulie, mai mulți fermieri au protestat cu tractoarele în stradă.

Șeful Cabinetului de miniștri de la Chișinău a declarat că, din cauza intemperiilor, recolta anului 2020 pentru culturile cerealiere din prima grupă (grâu, orz, rapiță), practic, a fost compromisă. „Anul 2020 a venit nu doar cu pandemia, dar și cu o secetă foarte dură care a provocat pierderi esențiale în agricultură. Din cele 415.000 de hectare de culturi cerealiere, aproape 200.000 au fost afectate în proporție de peste 60%.”

În acest sens, în pofida unei crize pandemice și economice semnificative, pentru a acoperi parțial prejudiciile cauzate de calamitățile naturale, Guvernul va aloca în jur de 300 milioane de lei agricultorilor. Dintre acestea, 100 de milioane vor fi alocate din Fondul de Subvenționare a Agriculturii, iar 200 de milioane de lei – din Fondul de Intervenții al Guvernului. Pentru un hectar reînsămânțat după ce a fost semănat în toamnă, guvernul va acoperi 1.080 lei. Pentru 1 ha semănat cu grâu, afectat în proporție mai mare de 60%  – 1.000 lei, orz – 1.020 lei, rapiță – 1.400 lei. De asemenea, va fi acoperit parțial și prejudiciul cauzat de grindină.

Premierul a enumerat și măsurile suplimentare de susținere a agricultorilor adoptate recent, cum ar fi: implementarea Programului de subvenționare a dobânzilor și Programului de rambursare a TVA, aprobarea proiectului de lege privind asigurarea subvenționată în agricultură care prevede majorarea nivelului de subvenționare a primelor de asigurare de la 50% la 70% și extinderea domeniului de acțiune al legii prin oferirea posibilității de asigurare subvenționată atât a cantității, cât și a calității recoltei culturilor agricole.

Ion Chicu a vorbit și despre Regulamentul care stabileşte modul de acordare a mijloacelor financiare destinate compensării parţiale a cheltuielilor suportate la semănatul și întreținerea culturilor cerealiere din prima grupă afectate de secetă și întreținerea culturilor horticole afectate de căderile de grindină. Compensațiile vor fi acordate agricultorilor, ale căror culturi au fost compromise în proporție mai mare de 60%, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură.

Șeful Executivului a îndemnat agricultorii să se focuseze pe dialog constructiv cu autoritățile responsabile de acest domeniu și să ignore speculațiile politice: „Stimați agricultori, nu permiteți lăcustei politice să intre în sectorul Dvs. Aveți o experiență foarte mare în interacțiunea cu diferite guverne și autorități ale statului. Dacă o să se bage politicani în acest sector, nu are cum ramura să înflorească. Guvernul vine cu măsuri suficiente la această etapă pentru a acorda suport. Vă chem la înțelegere și dialog.”

Reamintim că mai mulți agricultori din Căușeni și Ștefan-Vodă au ieșit la protest pe traseul național. Oamenii se declară nemulțumiți de felul în care statul gestionează criza în care s-au pomenit fermierii. În lipsa ploilor, culturile cerealiere sunt compromise, iar manifestanții sunt de părere că reprezentanții puterii ar fi putut să se implice mai mult pentru a le asigura viitorul și activitatea.

„Noi agricultorii din raionul Ștefan Voda și Causeni în urma revendicărilor remise Guvernului și care nu au fost soluționate până în prezent, ne asumăm dreptul să ieșim la protest în legătură cu situația dezastruoasă în sectorul agricol datorită secetei prelungite și grindinei dezastruoase”, se arată într-un mesaj al agricultorilor din Republica Moldova.

Revendicările agricultorilor remise Guvernului de la Chișinău:

  • Cerem Guvernului Republicii Moldova (RM) declararea Stării Excepționale în agricultură pentru zona de Centru și Sud – Est a RM cu eliberarea certificatelor de forță majoră pentru a permite agricultorilor reeșalonarea datoriilor față de agricultori;
  • Scutirea de la plata impozitelor salariale pe venit și funciar pe o perioadă de 12 luni și instituierea unui moratoriu la plata penalităților pentru întârzierile ce țin de aceste taxe;
  • Identificarea în mod prioritar a resurselor financiare pentru acoperirea cheltuielilor de procurare a materialului semincier de grâu de toamnă cu cel puțin 4 lei kilogramul pentru agricultorii rămași fără semințe.;
  • Acoperirea pagubelor financiare suferite de către întreprinderile agricole în urma căderii masive a grindinii în proporții de cel puțin 50 % pentru perderile estimate;
  • Cerem explicații publice de la ministrul Agriculturii privind inactivitatea sistemelor antigrindină. În același timp anunțăm că suntem dispuși să oferim Guvernului un răgaz până la data de 20.07.2020 când așteptăm un răgaz pe marginea cerințelor enunțate. În caz contrat suntem dispuși să organizăm proteste pe tot teritoriul republicii.

 

Ministrul Agriculturii și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență au emis un act normativ prin care îi obligă pe fermieri să-și angajaze servicii de urgență private, pentru stingerea eventualelor incendii. Ordinul 182/2020 a fost publicat în Monitorul Oficial pe 22 iulie și conține o anexă cu reguli și măsuri pe care agricultorii trebuie să le aplice pentru a preveni, dar și pentru a stinge incendiile din câmp sau din fermă.

Serviciile publice nu mai sunt obligate să intervină la stingerea incendiilor din câmp sau de la utilaje, conform noului act normativ care transferă această responsablitate către fermier și către echipa din exploatație. Astfel, potrivit normelor IGSU, publicate în Monitorul Oficial, societățile agricole sunt obligate să asigure constituirea, cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgență privat, precum și funcționarea acestuia conform reglementărilor în vigoare ori să încheie contract cu un alt serviciu de urgență voluntar sau privat, capabil să intervină operativ și eficace pentru stingerea incendiilor. Totodată, acestea sunt obligate să permită, la solicitare, accesul forțelor inspectoratului în unitatea sa în scop de recunoaștere, instruire sau de antrenament și să participe la exercițiile și aplicațiile tactice de intervenție organizate de acesta. Obligatorie este și asigurarea pregătirii și antrenarea serviciului de urgență privat de intervenție.

Pentru forțele chemate în ajutor, fermierii trebuie să asigure și să pună în mod gratuit la dispoziție mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor și echipamentele de protecție specifice riscurilor care decurg din existența și funcționarea unităților, precum și antidotul și medicamentele pentru acordarea primului ajutor.

ISU nu mai are obligația să intervină la stingerea incendiilor

Pompierii de la Inspectoratele pentru Situații de Urgență nu se vor mai deplasa la incendiile izbucnite pe câmpuri. Cel puțin așa reiese din normele publicate în Monitorul Oficial, care arată că, pentru asigurarea intervenției serviciului privat pentru situații de urgență trebuie luate măsuri cu ajutorul lucrătorilor de la locurile de muncă. Astfel, fermierii sunt obligați ”să asigure transportul personalului serviciului privat pentru situații de urgență și a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor, să organizeze și să pregătească echipe de personal din cadrul unităților agricole care să poată fi trimise la locul unde a izbucnit incendiul, asigurându-se și mijloacele cu care aceste echipe se vor deplasa și acționa și să apeleze la serviciile voluntare pentru situații de urgență ale localităților”.

Posturi de observare în câmp

O măsură obligatorie devine organizarea de posturi de observare pe lanuri ”cu dispozitive de semnalizare acustică (clopot, toacă, trompetă, sire etc)”, cu obligația de a se instala ”câte un puncy de alarmare în cel puțin două puncte opuse”. În plus, în cadrul fermelor trebuie să existe o procedură clară prin care se face anunțarea incendiilor, dar și un responsabil care ”are obligația să anunțe prin orice mijloc serviciile de urgență, primarul sau poliția și să ia măsuri, după posibilitățile sale, pentru limitarea și stingerea incendiului”.

Rezerve de apă, obligatorii în câmp

La punctele de recoltare în lan, pentru parcele de peste 50 de hectare comasate, fermierii trebuie să aibă câte 1-2 pluguri sau discuri pentru tractare, o remorcă echipată cu 5 stingătoare cu spumă, utilaje, unelte și alte mijloace tehnice de primă intervenție, formate din 5 coase, 10-15 mături de nuiele cu coadă de minimum 3 metri, 10 găleți cu apă și un rezervor de apă de minimum 500 de litri, precum și o cisternă remorcabilă cu pompă. Fermele cu suprafețe între 10 hectare și 50 de hectare comasate sunt obligate să aibă un plug sau o grapă cu discuri și mijloc de tractoare a acestora, o semiremorcă echipată cu: 2 stingătoare cu spumă, utilaje, unelte și alte mijloace tehnice de primă intervenție (2-3 coase, 2 lopeți, 2 furci, 5 mături de nuiele cu coadă de minimum 3 metri, 4-5 găleți cu apă și un rezervor de apă de minimum 200 de litri).

 

România ar putea exporta roșii în Spania! O spune o cultivatoare de tomate care a analizat ciclurile de producție și a constatat că în perioada în care producția românească este pe vârf, în Spania se schimbă culturile. Roșiile spaniole sunt însă mai ieftin de produs în sezonul rece, când la noi temperaturile nu permit ca producția de tomate să fie una rentabilă.

”Nu vreau eu să fac roşii în luna ianuarie pentru că roşia mea în luna ianuarie este de 10 ori mai scumpă decât roşia din Spania unde temperaturile sunt care sunt. Dar eu pot să fac roşie în luna august, şi în Spania să fie perioada de schimbare de ciclu şi să nu existe roşie şi atunci am putea să şi exportăm”, a declarat pentru Ziarul Financiar Roxana Roşculeţ, legumicultoare în județul Ialomița și lider al Cooperativei Agricole Ialomiţeana.

Roxana Roşculeţ cultivă roşii, salată şi varză într-un spaţiu protejat de de 6.000 de metri pătraţi. De când a început afacerea, a făcut investiţii de peste 200.000 de euro şi are un profit anual de aproximativ 11.000 de euro. Ea colaborează cu o reţea de retail, care îi vinde produsele proaspete.

Ca mulţi alţi producători, Roxana nu colaboarează cu un procesator.

Lipsa capacităţii de procesare din România a generat şi discrepanţa între import şi export, care a dus la un deficit de 4,3 miliarde de euro la finalul anului trecut, dublu în ultimii 5 ani.

„Noi am rămas, ca tehnologie, la nivelul anului 2010. Şi atunci va trebui să ajutăm sectorul în aşa fel încât la export să plece produse procesate cu plus valoare. Roşii şi legume şi fructe producem o singură dată, dar nu avem capacităţi cu atmosferă controlată de păstrare. Guvernul are în vedere construcţia a 8 depozite mari logistice naţionale, iar sub ele vom veni noi, Ministerul Agriculturii, cu centre de colectare şi prelucrare primară”, a declarat pentru ZF Aurel Simion, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Noua Lege a Camerelor agricole a fost adoptată de membrii Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților. Inițiativa legislativă urmează să fie trimisă la votul final și există toate șansele ca ea să devină lege înainte de finele anului, putând fi prinsă, astfel, și în bugetul pentru anul viitor.

Proiectul de Lege privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală (PLx 183/2020) a fost votat astăzi, luni -27 iulie, în unanimitate de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, din Camera Deputaților. Proiectul a fost inițiat de deputatul PSD, Alexandru Stănescu, președintele Comisiei, cel care a făcut publică trecerea proiectului, într-un mesaj postat pe contul său de Facebook, în care mulțumește atât decidenților cât și tuturor fermierilor.

”Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a votat, în unanimitate, Proiectul de Lege privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală (PLx 183/2020), al cărui inițiator sunt. Doresc să le mulțumesc tuturor colegilor deputați, fermierilor şi reprezentanților organizațiilor şi asociațiilor de profil care s-au implicat activ în procesul de elaborare a prezentei legi, prin care am convingerea că se va realiza un proces de descentralizare şi profesionalizare a activităților din domeniu”, scrie deputatul PSD Alexandru Stănescu.

Motivele care susțin proiectul legislativ au fost menționate de deputatul Alexandru Stănescu, la inițierea proiectului, anul trecut.

”Legea nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură de dezvoltare rurală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin implementare s-a demonstrat că nu răspunde cerințelor de descentralizare, profesionalizare și autonomie a activităților din domeniu, neproducând până în acest moment efecte juridice. S-au constatat, în ultima perioadă, disfuncționalități privind organizarea și desfășurarea efectivă a proceselor și etapelor premergătoare înființării camerelor agricole la nivel județean. De asemenea, prin legislația existentă nu s-au putut asigura sursele financiare necesare primelor alegeri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În prezent, prin legea sus menționată, atribuțiile camerelor agricole nu sunt corelate cu atribuțiile ce decurg din statutul de instituție privată de interes public și cu prevederile din legislația Uniunii Europene în domeniu”, a precizat Stănescu.

”Proiectul de lege, anexat, asigură cadrul necesar și suficient organizării și desfășurării alegerilor pentru colegiile camerelor agricole și constituirii camerelor agricole la nivel județean și național”, se arată în expunerea de motive formulată de deputatul PSD, Alexandru Stănescu.

Pagina 8 din 50
Go to top