Super User

Super User

DOCUMENT MADR. Numărul fermelor noi, înregistrate pentru prima oară la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) s-a înjumătățit în ultimii 4 ani. Până-n anul 2015, din 2007 de la aderarea României la UE, în fiecare an, 80.000 de noi ferme solicitau la APIA plățile directe. Între anii 2016-2019, numărul fermelor noi a scăzut la jumătate, ajungând la 45.000 de noi ferme/an, susține un document al Ministerului Agriculturii care analizează situația din agricultură.

Porivit documentului MADR, în anul 2007 odată cu aderarea României la UE şi demararea plăţilor directe, în cadrul primei campanii de depunere cereri de plată s-a înregistrat un număr de 1.166.123 ferme noi cu o suprafaţă de 8.753.308 ha.

În următoarele campanii de depunere a cererii de plată, respectiv în perioada 2008-2015, numărul de noi ferme care au solicitat plăţi directe a cunoscut oscilaţii mici, situându-se în jurul valorii de aproximativ 80.000 noi ferme/an, în timp ce în ultimele 4 campanii (2016-2019) numărul de noi ferme a cunoscut o scădere semnificativă, la aproximativ 45.000 de noi ferme/an. În anul 2019, 38.001 de fermieri noi au depus la APIA, pentru prima oară, cererea unică pentru plata subvențiilor agricole.

În ceea ce privește suprafața nou solicitată la plată, după ce în prima campanie de depunere cereri de plată (2007) la APIA, a existat un total de 8.753.308 ha, în campaniile ce au urmat, suprafața nou solicitată la plată a cunoscut un trend descendent, ajungând în anul 2019 la un total de 281.199 ha față de 788.825,49 hectare în 2011.

NOU ORDIN ANSVSA. Un nou proiect de ordin al Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) modifică regulile pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploatații de porcine pe teritoriul României. Țăranii care vor să crească porci pentru vânzare trebuie să repecte o serie de condiții stricte. În schimb, gospodăriile țărănești, care nu îndeplinesc aceste condiții și unde se cresc porci de subzistență au interdicție la vânzarea porcilor sau a produselor obținute după tăierea porcilor.

ANSVSA a modificat din nou, la data de 23 iulie 2020, Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 902 din 8 noiembrie 2019, astfel încât să permită gospodăriilor țărănești să crească porci, atât pentru consumul familial, cât și pentru vânzare, dar țăranii care cresc porci pentru vânzare sunt obligați să respecte o serie de condiții stricte. 

Potrivit noilor prevederi, exploatația de creștere a porcinelor de subzistență este exploatația agricolă în care porcii sunt crescuți exclusiv pentru consum familial, iar produsele obţinute de la aceştia nu intră în lanţul alimentar.

Deci, țăranii pot să crească porci pentru consumul familiei, dar nu pot să-i vândă, nici să-i taie pentru a vinde produsele obținute după tăiere, carne, slănină, etc.

ANSVSA lasă, totuși, o portiță deschisă persoanelor fizice neautorizate, aici pot fi și gospodăriile țărănești, care vor să crească porci pentru vânzare. Dar creșterea porcului pentru vânzare implică respectarea unor reguli stricte și încadrarea într-un alt tip de exploatație de creștere a porcinelor.

Dacă vor să crească porci pentru vânzare, țăranii, gospodăriile țărănești, trebuie să respecte regulile fixate pentru exploatația mică de creștere a porcinelor, adică exploatația agricolă cu un efectiv maxim de 65 capete de porcine. Potrivit ANSVSA, aceasta este o exploatație comercială de tip A de porcine care trebuie înregistrată în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor, autorizată sanitar-veterinar, care îndeplinește prevederile normelor de biosecuritate specifice și care poate fi deținută de către persoane fizice sau de către persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condițiile legii, înregistrate și autorizate de oficiul registrului comerțului, în care porcii sunt crescuți pentru consum familial şi pentru vânzare, în baza atestatului de producător și a carnetului de comercializare sau a facturii, către exploataţiile de creștere a porcinelor de subzistență sau către exploatațiile mici de creștere a porcinelor precum și către abatoare de mică capacitate situate pe același teritoriu al unei regiuni de dezvoltare a României, cu respectarea legislației în vigoare.

Documentul ANSVSA precizează și regulile generale de biosecuritate care trebuie respectate:

a) exploataţia trebuie să fie înregistrată în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor, iar porcinele trebuie să fie identificate și înregistrate în Baza Națională de Date; mişcările și evenimentele la care sunt supuse porcinele trebuie să fie
înregistrate în Baza Națională de Date, conform prevederilor legislației sanitar - veterinare în vigoare;
b) deținerea porcinelor în adăposturi închise sau în cazul raselor Bazna și Mangalița crescute în sistem semideschis, în adăposturi şi spaţii împrejmuite cu gard continuu dublat de un gard electric în interiorul suprafeței împrejmuite, care să asigure condiţiile de
sănătate şi bunăstare în conformitate cu legislaţia în vigoare, fără posibilitatea de a veni în contact cu alte animale, cu porcinele domestice din alte exploatații sau cu porcii sălbatici;
c) interzicerea accesului persoanelor străine în exploatație;
d) interzicerea hrănirii porcinelor cu deșeuri de catering, așa cum sunt definite la pct. 22 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 sau cu alte subproduse de origine animală nedestinate consumului uman;
e) obligativitatea utilizării echipamentului de protecție;
f) amenajarea de dezinfectoare pentru încălțăminte, atât la intrarea, cât și la ieșirea din exploatație;
g) asigurarea asistenței sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii;
h) includerea exploatațiilor și animalelor în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor.
i) asigurarea, pe bază de contract, a asistenței sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii;
j) efectuarea de acțiuni de dezinfecţie, dezinsecție și deratizare, ori de câte ori este necesar, utilizându-se numai produse înscrise în lista oficială a produselor medicinale de uz veterinar omologate, autorizate pentru comercializare și care au concentrația în
substanță activă prevăzută în instrucțiunile de utilizare, iar soluția dezinfectantă trebuie să fie schimbată cu o frecvență care să asigure menținerea aceleiași concentrații;
k) existența dotărilor pentru decontaminarea mijloacelor de transport care intră/ies în/din exploatație;
l) în cazul porcinelor crescute în sistem semideschis, din rasele Bazna și Mangalița, în vederea autorizării sanitar - veterinare a acesui tip de exploataţie, operatorul trebuie să facă dovada că porcinele aparţin acestor rase prin prezentarea unei adeverințe eliberate de asociația acreditată de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” pentru menținerea și conducerea registrului genealogic;
m) interzicerea de a intra în exploataţia de porcine a operatorului sau a personalului care își desfășoară activitatea în exploatație, timp de 48 ore, dacă participă la activități de vânătoare;
n) să nu existe posibilitatea de contact între porcinele din exploataţie şi orice carcasă, sau parte de carcasă provenite de la porcine domestice/sălbatice vânate sau moarte, carne şi subproduse rezultate de la acestea;
o) interzicerea hrănirii porcinelor cu nutrețuri vegetale pe o perioadă de cel puțin 30 de zile de la recoltare acestora;
p) interzicerea folosirii așternutului vegetal pe o perioadă de cel puțin 90 de zile de la recoltare;
r) interzicerea efectuării activităților profesionale de către personalul care își desfășoară activitatea în exploatație, inclusiv de către medicului veterinar de liberă practică împuternicit, în alte exploatații care dețin porcine; Accesul medicului veterinar de liberă practică împuternicit poate fi admis, pentru efectuarea unor activităţi profesionale, numai dacă respectă procedura specifică inclusă în programul de biosecuritate propriu al exploataţiei.

DOCUMENT MINISTERUL AGRICULTURII. Sărăcia, absența oportunităților, a condițiilor civilizate de viață, traiul greu pe care-l duc țăranii români determină tinerii să părăsească satele. În timp ce satele rămân pustii, tinerii aleg străinătatea, iar mulți dintre ei nu mai vor să revină în țară. Cele mai supuse depopulării, riscului de a fi abandonate, sunt satele de munte, dezvăluie un document al Ministerului Agriculturii, o analiză care stă la baza elaborării Planului Național Strategic 2021-2027.

Potrivit documentului MADR, nivelul de sărăcie din satele românești este un factor esenţial în determinarea unui tânăr în a lua decizia de a investi într-o afacere nouă în mediul rural. Aceasta se reflectă în special în calitatea vieţii familiei tânărului fermier lipsită atât de un minimum de servicii care să asigure viaţa socială atractivă – cum ar fi oportunităţile de educaţie, control al sănătăţii, aceesul la cultură, modalități de agrement, dar și de o infrastructură TIC, un sistem de alimentare cu apă și canalizare și o rețea de drumuri locale de transport pentru a-i asigura accesul facil către zonele urbane pentru o viaţă echilibrată în mediul rural.

Rata sărăciei, deşi în trend usor descendent (de la 41,50% din totalul populaţiei în 2010, la 35,70% în anul 2017), rămâne în continuare o rată foarte ridicată cu implicaţii majore în limitarea dezvoltării satelor din perspectiva infrastructurii şi serviciilor de bază, precum şi a atractivităţii pentru ocuparea forţei de muncă.

Așa cum s-a subliniat și în Raportul de țară pentru România - 2020, nivelurile de ocupare și de productivitate din sectoarele economice importante (agricultura fiind unul dintre cele mai importante), sunt în strânsă legătură cu competitivitatea regională.
Întrucât ponderea populației cu risc de sărăcie și excludere socială în zonele rurale este în continuare semnificativă, decalajul urban-rural se adâncește în consecință iar productivitatea agricolă în aceste zone este și ea scăzută.

Diferențele urban-rural creează venituri foarte mari și inegalități de oportunități în rândul populației. Se remarcă faptul că riscul sărăciei are un trend descrescător la nivelul orașelor dar a rămas relativ constant în zonele rurale, de aproape cinci ori mai mare în comparație cu orașele.

Venitul mediu disponibil pentru un membru al gospodăriei în zonele urbane este de 1,9 ori mai mare decât în cele rurale și acest lucru fiind în principal rezultatul productivității scăzute a agriculturii, în special pentru exploatațiile agricole mici de subzistență care sunt majoritare în zonele rurale. În anul 2018, ponderea populației neangajate și fără educație și formare profesională (NEET) în rândul populației tinere rezidente din mediul rural (15-24 ani) este de aproape trei ori mai mare decât a celor care locuiesc în orașe (18,1% față de 7%), a lipsei de locuri de muncă, a productivității și a perspectivelor din mediul rural. generația tânără șansa unui viitor decent.

Astfel, participarea redusă, accesul limitat la piaţa muncii cât și gradul scăzut de informare a populației din mediul rural, conduc la venituri mici ceea ce sporește riscul de sărăcie şi excluziune socială, generând pe de-o parte, migrația populației spre regiuni facile traiului, iar pe de altă parte atractivitatea scăzută pentru antreprenoriat.

Același document susține că în perioada 2014-2018, în satele românești s-a înregistrat o scădere considerabilă a populaţiei tinere (0-17 ani), respectiv cu 5,55 % în 2018 faţă de 2014, iar în privinţa populaţiei aflată la vârstă activă, respectiv între 18 şi 41 de ani scăderea este accentuată, fiind cu 6,40% mai puţini tineri în mediul rural în 2018 faţă de 2014, ajungând în 2018 la 2,640,015 persoane.

Trendul descendent pentru populaţia tânără din mediul rural (0-41 de ani) şi trendul crescător pentru populaţia de peste 42 de ani din mediul rural demonstrează fenomenul de îmbătrânire a populației rurale, dar şi dezinteresul tinerilor de a se stabili în mediul rural.

Satele din zona montană sunt cele mai supuse pericolului de abandon. Tinerii părăsesc satele pentru un loc de muncă în străinătate, numărul emigranților a crescut în ultimii ani, iar mulți dintre tinerii plecați nu mai revin în România.

În zona montană declinul demografic devine şi mai accentuat prin renunțarea la activităţi economice ceea ce a dus la migraţia forţei de muncă sau la acutizarea fenomenului de sărăcie. În special tinerii din zona montană părăsesc treptat și definitiv muntele în căutarea unor condiții de viață mai ușoare și venituri mai mari obținute cu eforturi mai reduse, în mediul urban sau în alte țări. Acest fenomen, cu implicații grave pe termen mediu și lung, au fost sesizate și în țările dezvoltate din vestul Europei care fac eforturi considerabile pentru diminuarea procesului de migrare a populației montane, de menținere a fermelor agricole și a gospodăriilor.

În ceea ce priveşte migraţia internaţională, emigrarea temporară a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 39 de ani înregistrează un trend ascendent între ani 2014 şi 2018, numărul emigranţilor crescând cu 21,38% în perioada de referinţă. Emigrarea definitivă a tinerilor din aceeaşi categorie de vârstă, înregistrează o creştere care depăşeşte procentul de 54% din 2014 până în anul 2018, fapt ce reflectă dezinteresul tinerilor pentru revenirea în România.

Pe lângă faptul că trendurile de emigrare sunt ascendente în ambele cazuri, este important de subliniat că tendința emigrării definitive a tinerilor este dublă, ceea ce constituie un aspect îngrijorător în privinţa şanselor de revenire a acestora în România.
Un stimulent puternic ar putea fi susţinerea antreprenoriatului în special în cazul tinerilor, facilitarea accesului la informaţii, precum şi stabilirea unor măsuri care să ţină cont de specificitatea acestei categorii de populaţie.

Analiza MADR precizează că în anul 2017, rata şomajului în mediul rural (5,4%) depăşea rata înregistrată în mediul urban (4,5%), în timp ce rata şomajului din România rămâne sub media UE (7,6%), respectiv de 4,9%, înregistrând o scădere de 1,9% în perioada 2015 – 2017. În acelaşi an de referinţă, în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, se înregistra cel mai ridicat nivel al ratei şomajului faţă de toate celelalte categorii de vârstă specifice populaţiei active, respectiv 18,3%, cu diferențe accentuate pe medii de rezidență: 20,8% în urban față de 17% în rural.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) detaliază modul de completare a obiectivelor din Planul de afaceri de către solicitanții fondurilor europene disponibile prin submăsura 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) prin publicarea pe pagina de internet a AFIR a unei Note de informare, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Conform celor precizate în ”Ghidul solicitantului”,  tinerii fermieri care beneficiază de finanțare prin PNDR, trebuie să își stabilească prin Planul de afaceri o serie de obiective și să îndeplinească cele trei precondiții (numite obiective operaționale): stabilirea domiciliului, a sediului social al beneficiarului în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) precum și stabilirea locului de muncă în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) sau zonă limitrofă a UAT în care este înregistrată exploatația deținută de tânărul fermier pentru care obține finanțare, în termenul de maxim nouă luni de la data semnării Deciziei de finanțare, arată informarea.

Potrivit AFIR, totalitatea obiectivelor: operaționale, obligatorii și suplimentare din Planul de afaceri reprezintă 100% din sprijinul financiar pe care îl obține beneficiarul.

De asemenea, în cazul nerespectării obiectivelor obligatorii asumate prin Planul de afaceri (de exemplu: producţia estimată a fi comercializată până la acordarea tranşei a doua de sprijin să fie de minim 20% din valoarea primei tranşe de sprijin sau amenajarea unei platforme pentru gunoiul de grajd, daca e cazul), sumele acordate vor fi recuperate integral, iar cea de-a doua tranşă nu va mai fi acordată.

Totodată, în cazul nerespectării obiectivelor suplimentare (de exemplu: creşterea randamentului și a productivității muncii prin achiziția de utilaje sau echipamente de irigat sau adaptarea la standardele sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene – modernizarea adăposturilor de animale), sumele acordate vor fi recuperate proporțional cu ponderea obiectivelor nerealizate, iar neîndeplinirea a minimum trei obiective suplimentare conduce la neacordarea celei de-a doua tranșe de sprijin sau recuperarea sprijinului acordat în prima tranșă de plată.

AFIR mai informează că, în cazul în care tânărul fermier nu îndeplinește precondițiile enunțate anterior în termenul maxim permis, sprijinul financiar va fi recuperat cu câte 10% din valoarea finanțării primite (50.000/ 40.000 de euro) pentru fiecare precondiție neîndeplinită. În cazul nerealizării uneia dintre cele trei precondiții, până la depunerea dosarului cererii de plată pentru tranșa a doua, sprijinul financiar va fi recuperat integral.

Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina web a Agenției, www.afir.info, la secțiunea dedicată submăsurii 6.1, din cadrul categoriei ”Investiții PNDR”.

SUBVENȚII APIA 2020! Subvenția APIA pe hectar este plătită anul acesta și pentru pășunile pe care nu se asigură încărcătura minimă de animale. Pentru a încasa banii însă, crescătorii de animale, fermierii, asociațiile crescătorilor sau composesoratele au obligații care trebuie îndeplinite până la data de 1 august 2020 și respectiv 15 octombrie 2020.

În cazul în care proprietarul de pajiște permanentă, persoană fizică, nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe suprafeţele de pajiști permanente aflate în proprietate până la data limită de 1 august 2020. Fermierul este obligat să prezinte la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) documentele privind depozitarea /valorificarea fânului pentru consumul cu animalele deținute şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care vor fi prezentate până la data de 15 octombrie a anului de cerere.

Aceleași obligații le au și persoanele juridice care au solicitat subvenția APIA pentru pășune, iar documentele pe care trebuie să le prezinte la APIA sunt documentele doveditoare ale valorificării fânului și/sau documentele contabile de gestiune pentru depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deținute, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent.

În cazul în care formele asociative de proprietate în calitate de fermier activ, care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, pe pajiştile aflate în proprietatea lor nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, asigurată cu animalele membrilor, activitatea agricolă minimă constă inclusiv în realizarea unui cosit anual pe pajiștile permanente aflate în proprietate, până la data de 1 august 2020.

Pentru formele de organizare asociaţii şi composesorate, care nu respectă încărcătura de 0,3 UVM/ha cu animalele membrilor, şi activitatea agricolă minimă constă asigurarea unui cosit anual până la data de 1 august 2020, fermierii vor prezenta la APIA: facturile valorificării fânului și/sau documente contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deținute și/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent.

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ! Fermierii, producătorii agricoli care nu raportează date la Ministerul Agriculturii, ori de câte ori li se cer, despre stocurile de hrană pe care le dețin, de produse agricole, riscă amenzi până la 15.000 de lei, anunță un proiect de Ordonanță de Urgență publicat astăzi, 21 iulie 2020, pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.

Având în vedere experiența României din timpul pandemiei generată de COVID-19, precum și situaţiile de urgenţă de sănătate publică internaţionale previzionate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru perioada următoare, ținând cont de dificultățile întâmpinate de sectorul de creștere a animalelor pe perioada pandemiei generată de COVID-19, respectiv scăderea prețului cărnii, imposibilitatea livrării animalelor către sacrificare și procesare, creșterea prețului de achiziție a animalelor și furajelor, scăderea cantităților de carne comercializată prin vânzare directă pe piață și HoReCa, care au condus la diminuarea numărului de animale de reproducție și a efectivelor pentru abatorizare, precum și la perturbarea lanțurilor de aprovizionare, având în vedere responsabilitățile și sarcinile obligatorii, atât pentru autoritățile administrației publice, cât și pentru operatorii economici, în scopul cunoașterii stocurilor de produse agricole de importanță vitală pentru populație pe timpul situației de urgență,

Pentru reducerea impactului asupra securității alimentare în timpul unei epidemii, se impune instituirea, în cel mai scurt timp, a unui cadru legislativ menit să asigure informațiile necesare privind cantitățile produselor agricole și alimentare existente pe teritoriul României, este argumentată, în proiectul de ordonanță, obligativitatea raportării stocurilor de produse agricole.

Luând în considerare, atât frecvența calamităților produse la nivelul culturilor agricole din ultima perioadă, cât și posibilitatea afectării unei părți din producția agricolă a anului 2020, este necesară luarea unor măsuri pentru a preîntâmpina eventualele efecte în ceea ce privește asigurarea populației cu produse agroalimentare și materii prime pentru industria alimentară, (...) se impune instituirea unui cadru legal în vederea obținerii de informații exacte și complete privind stocurile de produse agricole din depozite și pentru a ne asigura că operatorii economici furnizează informaţiile solicitate în termene corespunzătoare în perioadele de instituire a stării de asediu și a stării de urgență și ori de câte ori Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale apreciază că este necesar, mai precizează proiectul de act normativ.

Potrivit proiectului de Ordonanță, raportarea informațiilor exacte și complete privind stocurile de produse agricole este obligatorie pentru toţi producătorii agricoli, depozitarii și procesatorii.

În vederea asigurării trasabilității produselor agricole pe piață, partenerii din sectorul agricol au obligaţia furnizării de date statistice de evidenţă a stocurilor de produse agricole, bilunar sau ori de câte ori Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale apreciază că este necesar, către centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul acestuia, prin direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București.

Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.

COMUNICAT DE PRESĂ - BNS respinge ferm orice tentativă de creștere a poverii fiscale pe veniturile salariaților!

Bucureşti, 21-07-2020

Blocul Național Sindical a luat act de soluțiile propuse de organizațiile de pensionari din România pentru a crește veniturile bugetului asigurărilor sociale astfel încât să fie posibilă majorarea pensiilor cu 40%, începând din septembrie 2020.

 

Sursa: Departamentul de Presa BNS

 

Am atras atenția, atât în 2017 (când puterea politică de la vremea respectivă a adoptat actul normativ prin care întreaga sarcină a finanțării sistemului de pensii a fost transferată salariatului), precum și în 2019 (atunci când a fost adoptată noua lege a pensiilor), asupra faptului că aceste măsuri hazardate și insuficient fundamentate nu fac decât să stârnească o categorie socială împotriva unei alte categorii sociale.

Cele 2 decizii politice luate în 2017 și 2019 ne-au adus azi în situația în care creșterea veniturilor din pensii se propune a fi realizată prin diminuarea veniturilor nete ale salariaților. Am spus încă de atunci că se va intampla acest lucru, însă nu am vazut nici o reacție a organizațiilor pensionarilor atunci când salariații au devenit singurii contribuabuli la sistemul public de pensii,

Totodată, le reamintim organizațiilor pensionarilor că au participat la elaborarea noii legi a pensiilor. Au fost singurele structuri ale societății civile implicate în elaborarea unei legi care a fost promovată și adoptată fără evaluarea impactului bugetar. Am atras atunci atenția că un salt al pensiilor atât de mare, într-un singur an, este nesustenabil, în mod intenționat o astfel de creștere a fost plasată într-un an electoral.

Înțelegem necesitatea creșterii pensiilor, susținem o astfel de măsura, însă abordarea trebuie să fie una sustenabilă și suportată în mod echitabil la nivelul întregii societăți.

Nevoia de resurse pentru creșterea pensiilor nu se rezumă la nivelul unui singur an, o dată crescute pensiile acestea au nevoie de finanțare suficientă și în anii ulteriori.

Soluții pompieristice care să “cârpeasca” pe termen scurt o situație problematică pe termen lung nu sunt funcționale in acest caz, în special în contextul în care populația României îmbătrânește iar populația tânără alege tot mai des să migreze în afara țării, crescând astfel povara susținerii sistemului de securitate sociale pentru salariații rămași în piata muncii națională.

Pandemia a arătat cât de vulnerabile pot fi unele categorii sociale în situații de risc neacoperite de sistemul de securitate socială, indiferent că ne referim la lucrători aflați în altă formă de ocupare decât cea de angajat sau la forța de muncă activă ce lucrează sezonier sau nu în afara țării, fără nici un fel de asigurare socială. Situația în care accesul la anumite prestații se face în mod discriminatoriu, pentru unii condiționat de plata unei contribuții iar pentru alții prin efectul legii trebuie să înceteze.

În forma actuală de finanțare a sistemului public de pensii salariații nu pot singuri să susțină o creștere a pensiilor atât de generoasă, într-un singur an.

Din punctul nostru de vedere soluțiile propuse de organizațiile pensionarilor nu pot susține pe termen lung o creștere a pensiilor cu 40% în acest an, pentru că:

  • Reintroducerea plății contribuțiilor sociale pentru contractele part-time la nivelul salariului minim nu rezolvă nici pe departe problema.În 2018 când s-a aplicat această măsură bugetul asigurărilor sociale a închis anul cu un excedent de doar 240,5 milioane lei (cu o subvenție asigurată de la bugetul de stat de 4,7 mld lei), mult prea puțin pentru a susține măsura de creștere a pensiilor cu 40%, mai ales că ulterior anului 2018 pensiile au mai crescut o data în 2019. Măsura propusă de organizațiile pensionarilor înseamnă în fapt o suprataxare a contractelor de muncă part-time, plecând de la premisa că toți cei ce lucrează în baza unui astfel de contract sunt în fapt infractori ce fraudează sistemul fiscal.
  • Creșterea subvenției alocată de la bugetul de stat pentru a acoperi deficitul bugetului de asigurări sociale este o soluție deja utilizată în mod excesiv. La 30.06.2020 subvenția transferată de la bugetul de stat la bugetul de asigurări sociale a fost de 9,5 mld lei, însemnând 0,87% din PIB și respectiv 22,6% din totalul veniturilor bugetului asigurărilor sociale. Pentru a asigura resursele necesare creșterii pensiilor cu 40% subvenția acordată ar trebui să crească în 2021 la aprox 2% din PIB, adică aprox 6% din veniturile întregului buget public consolidat estimat pentru anul 2021, urmând ca cel puțin același nivel de subvenție să fie alocat pe termen lung.
  • În ceea ce privește propunerea de prorogare a aplicării legii 411/2004 pentru anii 2020 și 2021 (transferul contribuțiilor la pilonul II de pensii) această măsură nu ajută sistemul public de pensii decât pe termen scurt, în plus este de natură să afecteze interesele salariaților ce contribuie la aceste fonduri, timp de doi an conturile personale nu vor fi alimentate, ca urmare costurile de administrare vor afecta direct resursele existente în conturile participanților la pilonul II. În concluzie: pensii mai mici pentru beneficiarii pilonului II.
  • Suplimentarea resurselor bugetului asigurărilor sociale cu 5 mld lei, prin reducerea muncii la negru considerăm că este o utopie cel puțin pentru următorii ani. Pentru a obține 5 mld la bugetul asigurărilor sociale ar însemna ieșirea din zona informală a aprox 300 mii de locuri de muncă, cu un salariu egal cu salariul mediu brut pe economie, sau aprox 600 mii de locuri de muncă plătite cu salariul minim.

Din punctul nostru de vedere ar trebui ca reprezentanții tuturor părților implicate să găsească o cale de dialog, astfel încât să se identifice soluții pentru un grafic rezonabil de creștere a pensiilor, fără însă ca această creștere să se translateze direct într-o reducere a veniturilor nete ale salariaților.

Este important ca acest demers să fie de această dată unul transparent, bazat pe evaluări judicioase și totodată construit plecând de la principiul unei asumări in comun a costurilor de finanțare a sistemului de securitate socială.

Având in vedere cele de mai sus, BNS respinge ferm orice intenție de creștere a poverii fiscale asupra veniturilor din muncă obținute de salariați.

Falimentul bântuie fermele

Creșterea temperaturilor medii multianuale, cât și perioadele prelungite de secetă au dus la reducerea recoltelor și, implicit, la pierderi financiare pentru fermieri. După cum s-a văzut, anul agricol 2019-2020 a debutat foarte prost, cu o toamnă secetoasă, continuând cu o primăvară și o vară la fel de secetoase. „Calitatea lucrărilor la semănat în toamnă a scăzut foarte mult, mă refer la păioase și la rapiță, fapt reflectat în producțiile obținute la aceste culturi, mult mai mici decât în anii trecuți. Asistăm de circa trei săptămâni la o creștere foarte mare a temperaturilor în foarte multe zone ale țării, la instalarea fenomenului de caniculă, ceea ce are efecte negative în acest moment la porumb, floarea-soarelui, soia, furaje, legume cultivate în câmp, pomi fructiferi și vița-de-vie”, arată președintele Federației AGROSTAR, Niculae Ștefan.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Federația AGROSTAR propune următoarele măsuri:

  • La nivelul fiecărei localități (UAT) afectată de seceta pedologică și atmosferică să se treacă la identificarea suprafețelor care suferă din cauza acestor fenomene, cu implicare directă asupra cantității și calității recoltelor. Toți fermierii, indiferent de mărimea exploatației, să fie scutiți cu un anumit procent din taxele și impozitele datorate la bugetul local și național;
  • Asigurarea cantităților de semințe la nivelul întregii țări cu referire directă la cultura de grâu, știind că România cultivă anual circa două milioane de hectare cu grâu. Se impune transferul acelor cantități de sămânță către zonele afectate de secetă;
  • Crescătorii de animale să fie scutiți de taxa datorată autorităților locale pentru suprafețele destinate pășunatului pentru acest an;
  • În legumicultură, inventarierea tuturor suprafețelor cultivate în câmp afectate de fenomene meteo, precum secetă, inundații etc, continuarea programelor bugetate de stat privind cultivarea tomatelor, usturoiului și acordarea subvențiilor pentru aceste programe la timp; introducerea unor noi programe în legumicultură din această toamnă și la alte plante cerute pe piață pentru reducerea importurilor;
  • În pomicultură și viticultură: sprijinirea în continuare a măsurilor privind refacerea plantațiilor îmbătrânite și neprofitabile, înființarea de noi plantații, iar impozitarea să fie scutită pe o perioadă de 2-3 ani de la intrarea pe rod, pentru a permite fermierilor capitalizarea;
  • Raportat la această perioadă grea pe care o traversează agricultura, se impune identificarea tuturor resurselor de apă care poate fi folosită la irigat, fără alte aprobări de la unele instituții care ar întârzia această măsură;
  • Bugetarea și continuarea programelor antigrindină și de stimulare a precipitațiilor;
  • Instituțiile agricole județene trebuie să devină cu adevărat un partener al fermierilor, să-i ajute, să-i îndrume în rezolvarea urgentă a problemelor agricole. Măsurile coercitive să fie ultimele aplicabile și nuu invers, cum s-a mai întâmplat;
  • Banii de la APIA, acordați sub formă de subvenție, să fie dați la timp, așa cum au promis guvernanții;
  • Continuarea programului de refacere a sistemului național de irigații, precum și a lucrărilor Canalului Siret-Bărăgan.

Toate neajunsurile vor avea impact asupra forței de muncă, care e oricum deficitară

Dacă nu se vor lua rapid măsuri, mulți fermieri din toate sectoarele agriculturii vor da faliment, primii fiind cei mici, implicând și pierderea multor locuri de muncă, este de părere președintele AGROSTAR, Niculae Ștefan, care a adăugat: „Toate neajunsurile din agricultură vor avea un impact major și asupra forței de muncă, care și așa e deficitară în agricultură. Piața forței de muncă în țara noastră a devenit foarte scăzută și de foarte multe ori neprofesională, cu referire strictă la agricultură în general. Se impun măsuri energice în acest sector al pieței forței de muncă: școli profesionale care să pregătească muncitorii din această ramură având în vedere robotizarea foarte rapidă a acesteia, menținerea în continuare la angajator a scutirii procentuale a celor care angajează tineri profesionalizați din impozitele datorate bugetelor locale dacă aceștia sunt din zona respectivă, programe speciale de guvernare pentru tinerii din mediul rural, pentru ca aceștia să rămână la sate, stimulând astfel ca satul românesc să nu se depopuleze și mai tare și să moară”.

Securitatea alimentară a țării poate fi afectată

Pe 14 iulie 2020, Curtea Constituțională a României a dezbătut și s-a pronunțat pe legea care prevede despăgubiri pentru agricultorii afectați de secetă, CCR considerând că legea este neconstituțională în ansamblul ei. Federația AGROSTAR solicită Parlamentului României rediscutarea acestei legi în regim de urgență și punerea ei într-un cadru legal constituțional. „Dacă despăgubirile nu vin la timp, mulți agricultori vor intra în faliment, fie ei mari sau mici, cu consecințe pe termen scurt și lung asupra producției agricole din România, afectând chiar securitatea alimentară a țării. De asemenea, a fost promulgată Legea vânzării-cumpărării terenurilor, cu ultimele modificări. Noi, Federația AGROSTAR, am susținut în plenul Comisiilor de Agricultură din parlament ca vânzarea terenurilor să fie oprită către străini, punându-se anumite condiții la vânzare, considerăm că este un act de dreptate pentru România și pentru fermierul român”, apreciază Niculae Ștefan.

Federația AGROSTAR, organizație sindicală reprezentativă la nivelul sectoarelor agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură și economia vânatului, are în componență salariați din agențiile Ministerului Agriculturii, din cercetarea agricolă, societăți comerciale agricole cu capital privat, producători agricoli și crescători de animale. Federația este afiliată pe plan internațional la EFFAT și UITA.

În cea de-a doua ședință din acest an a Consiliului General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), a fost tras un semnal de alarmă privind schimburile comerciale cu produse agroalimentare.

Potrivit raportului CNSM, deficitul comercial cu produse alimentare a ajuns la 4,3 mld euro în decembrie 2019, nivel dublu față de acum cinci ani. Chiar dacă acest deficit este parțial diminuat de excedentul comerțului extern cu cereale (2,2 mld euro în decembrie 2019), per ansamblu, balanța comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, din cel puțin două motive: existența unei relații strânse între deteriorarea deficitului de cont curent și declanșarea unei crize financiare sau de balanță de plăți și necesitatea asigurării securității alimentare, aceasta fiind de altfel și una din lecțiile crizei generate de pandemia COVID-19.

În acest context, CNSM a trasat zece măsuri principale, cu titlu de recomandare. Una din cele mai importante propuneri formulată în contextul alinierii la agenda europeană și, respectiv, al utilizării alocărilor considerabile de fonduri anunțate de Comisia Europeană, se referă la implementarea programelor care promovează un sector agroalimentar care sprijină sustenabilitatea climatică și care ameliorează calitatea produselor.

Statisticile europene au identificat agricultura României printre sectoarele economice fruntașe în emisia de CO2 sau alte gaze de seră. În ceea ce privește un exemplu legat de calitate, statistica privind suprafața agricolă ecologică arată că în România ponderea este de 2,4 la sută în anul 2018 (în creștere de la 1,93 la sută în anul 2015), dar semnificativ sub media UE (7,5 la sută, anul 2018). Potrivit CNSM, România, contrar tendinței europene în care calitatea și promovarea acesteia reprezintă o prioritate, a continuat seria unor programe orientate numai spre dezvoltarea capacităților de producție, necorelate întotdeauna cu cerințele pieței de desfacere.

O altă propunere importantă este tehnologizarea amplă a sectorului agroalimentar din moment ce doar 1% dintre firmele care activează în sectorul agroalimentar folosesc roboți industriali (la cealaltă extremă se află Olanda cu 22 la sută și Suedia cu 31 la sută).

Apoi, eterogenitatea foarte mare a sănătății financiare a firmelor din agricultură și din industria alimentară arată că măsurile propuse pentru aceste sectoare ar trebui să fie țintite, cu atât mai mult în condițiile în care constrângerile privind alocările din resursele bugetare cresc. Cele mai multe firme cu activitate în aceste sectoare sunt microîntreprinderi și de-a lungul anilor nu au reușit să treacă într-o grupă superioară de dimensiune. De exemplu, 70 la sută din companiile de talie mijlocie din agricultură se mențin în aceeași categorie de mărime într-un orizont de 5 ani, iar 25 la sută din ele fie migrează în clasa întreprinderilor mici, fie chiar în cea a microîntreprinderilor. Numai 5 la sută din întreprinderile mijlocii cresc la nivelul unei corporații într-un interval de 5 ani.

Problema eterogeneității mari în performanță și a dimensiunii a condus la două soluții semnalate de CNSM. În primul rând, Consiliul propune o metodologie transparentă (care să fie publicată pe site-ul CNSM) pentru identificarea potențialelor firme-campion în domeniul agroalimentar. La o primă simulare, rularea metodologiei a identificat aproape 500 de firme (din cele circa 33.000 de companii din sectorul agroalimentar), majoritatea covârșitoare având capital autohton, care să fie în vizorul autorităților sau creditorilor.

Opt dintre princilalele recomandări ale Consiliului General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială sunt pentru Guvernul României, în speță Ministerul Agriculturii, și fac referire în primul rând la un dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, care să implementeze Strategia Uniunii Europene „De la fermă la furculiță”, îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare, crearea unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate, și implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar.

Recomandările pentru Guvern:

Dezvoltarea, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, precum și bugetarea cu prioritate de programe în sumă de minim 9,4 mld euro, în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, care să implementeze Strategia Uniunii Europene ”De la fermă la furculiță”, în linie și cu obiectivele specifice de risc climatic din viitoarea Politică Agricolă Comună. Respectivele programe să fie dezvoltate astfel încât să faciliteze și emisiunile de obligațiuni verzi de către autorități, instituții de credit, alți investitori. Termen de implementare: 1-3 ani
Dezvoltarea, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, precum și bugetarea cu prioritate de programe în sumă de minim 0,5 mld euro, în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, care să utilizeze potențialul oferit de tehnologiile digitale, în conformitate cu declarația de cooperare „Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale” la care România este semnatară. Termen de implementare: 1-3 ani
Creșterea rolului fondurilor de garantare a creditelor (FNGCIMM, FGCR) și a Fondului Român de Contragarantare în susținerea firmelor din agricultură (majorarea fluxului de garanții cu minim 3 mld lei până în anul 2023) și din sectorul industriei alimentare (majorarea fluxului de garanții cu minim 2 mld lei până în anul 2023). Termen de implementare: 1-3 ani
Revizuirea mecanismului certificatelor de depozit, prin dialog strâns cu instituțiile de credit și asociațiile de profil. Termen de implementare: 1-3 ani
Îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, și bugetarea corespunzătoare a acestor programe. Termen de implementare: 1-3 ani
Crearea și implementarea de către autorități, prin dialog strâns cu reprezentanții asociaților de profil, a unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate. În cazul în care produsele industriei autohtone îndeplinesc aceste standarde de calitate, autoritățile să promoveze cu precădere respectivele bunuri. Termen de implementare: 1-3 ani
Punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor care: (i) creează lanțuri alimentare, (ii) generează clustere locale, (iii) produc bunuri ecologice, (iv) produc bunuri care se află în Top 10 importuri produse alimentare, (v) se află în lista potențialilor campioni naționali, (vi) au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din declarația ”Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale” sau care adoptă pe scară largă tehnologii digitale, sau care (vii) au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din Strategia UE ”De la fermă la furculiță” sau care contribuie la realizarea agendei schimbărilor climatice în domeniul agriculturii. Termen de implementare: 1-3 ani
Implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar care să conducă inclusiv la îndeplinirea mai bună a rolului statului în susținerea sectorului agroalimentar (diminuarea economiei subterane cu produse agroalimentare, întărirea rolului ANSVSA în controlul siguranței alimentelor, reducerea birocrației, eliminarea paralelismelor în atribuțiile de control prin elaborarea de proceduri transparente, susținerea școlarizării și pregătirii persoanelor implicate în sectorul agroalimentar etc.). Termen de implementare: 3-5 ani

Recomandările pentru Bănca Națională a României:

Revizuirea, cel puțin o dată la doi ani, a metodologiei pentru identificarea firmelor care ar putea fi potențiali campioni naționali în domeniul agroalimentar și publicarea formei revizuite pe website-ul CNSM. Termen de implementare: periodic
Diseminarea de date statistice suplimentare pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al firmelor din domeniul agroalimentar. Termen de implementare: periodic, începând cu decembrie 2020

Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a fost înființat în baza Legii nr.12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național. Din cadrul Consiliului fac parte reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului.

Pagina 9 din 50
Go to top