AGROSTAR

AGROSTAR

Săptămână de foc la APIA. Ultima zi din septembrie este esențială pentru plata subvențiilor pentru anul 2022 către fermieri, crescători de animale.

Fermierii, crescătorii de animale au termen până la data de 30 septembrie 2022 să-și semneze cererile unice de plată prin care solicită subvențiile agricole pentru sectorul vegetal și zootehnic pentru acest an. Cei care au depus cererea de plată pentru anul 2022 în format electronic trebuie să o semneze fizic până la sfârșitul lunii septembrie.

”Nicio cerere care nu este semnată nu va intra la plată", a avertizat șeful APIA, Adrian Pintea. Detalii aici: Avertisment șeful APIA: NU primesc subvențiile APIA anul acesta fermierii care nu îndeplinesc această condiție!

Plată ajutor excepțional vegetal și zootehnic

30 septembrie este și data până la care APIA trebuie să efectueze către fermieri plata ajutorului excepţional pentru sectorul zootehnic și pentru sectorul vegetal. Vezi aici sumele pe care trebuie să le încaseze fermierii. Șeful APIA: Plăți APIA virate pînă-n 30 septembrie 2022 în conturile fermierilor, crescătorilor animale!

Finalizare control teren

Tot până la 30 septembrie, APIA trebuie să încheie controlul pe teren pentru fermierii incluși în acest an în eșantionul de control. Urmează două săptămâni ca datele să fie introduse din rapoartele de control culese din teren în aplicația informatică a APIA, pentru ca, din 16 octombrie, fermierii care au depus cererea unică, inclusiv cei care au făcut obiectul controlului în în teren, să beneficieze de plata avansului din subvențiile pe 2022.

Fermierii vor primi în avans 70% din plățile directe vegetale și din sprijinul cuplat zootehnic și 85% din pățile de agromediu.

Potrivit șefului APIA, Adrian Pintea, la începutul lunii septembrie, peste 710.000 de fermieri erau deja pregătiți pentru a intra la plată și această cifră se actualizează zilnic.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/ferma-celula-de-criza/urgent-la-apia-ultima-zi-pentru-subventiile-fermierilor-crescatorilor-de-animale-30-septembrie

 

 

Lege pentru producătorii agricoli care vând în piețe! Un proiect care urmează să vină în sprijinul piețarilor a fost depus la Senat iar noua legislație va reglementa o serie de măsuri de organizare și de funcționare a piețelor volante în orașe, destinate comercializării produselor agricole și alimentare. Proiectul prevede că va interzisă prezenţa comercianţilor intermediari.

 

Pentru a fi pusă în aplicare, noua legea are nevoie de voturile senatorilor, a Camerei Deputaților care este for decizional, promulgarea din partea președintelui Klaus Iohannis și publicarea în Monitorul Oficial.

Propunere legislativă privind stabilirea unor măsuri de organizare și de funcționare a piețelor volante în orașe, destinate comercializării produselor agricole și alimentare se află în lucru, la comisiile permanente ale Senatului și ar urma să devină o legea importantă pentru piețari.

Producători în piață

Noua legea vrea să pună în relație directă micii fermieri și consumatorii

 

Proiectul de lege reglementează organizarea şi funcţionarea pieţelor volante în oraşe şi municipii, în vederea comercializării produselor agricole şi alimentare, a produselor de uz gospodăresc, tradiţionale şi bio pentru ca producătorii să fie în relaţii comerciale directe cu consumatorii.

”Comerţul în pieţele volante se realizează în zonele libere, pe terenuri proprietate publică sau privată a administraţiei publice locale sau pe terenuri proprietate privată, cu acordul proprietarilor pentru a asigura cadrul organizatoric care să se creeze facilităţi producătorilor agricoli pentru vânzarea directă către consumator a produselor agricole şi alimentare din producţia proprie şi facilitarea accesului populaţiei din oraşe şi municipii la produse proaspete şi de bună calitate, direct de la producători. Pieţele volante vor fi amplasate după necesităţile locale şi au o durată de funcţionare în timpul zilei, fiind organizate în zone stabilite de administraţia publică locală. Prezenta lege se aplică în mod excepţional în toate oraşele şi municipiile”, se precizează în proiectul de lege depus la Senat.

Calendar pentru funcționarea piețelor volante

Potrivit proiectului de lege, pieţele volante se pot organiza de două ori pe săptămână în zilele de sâmbătă şi duminică sau în unele dintre acestea şi o zi lucrătoare, prin respectarea condiţiilor şi dispoziţiilor H.G. nr. 348/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru înfiinţarea pieţelor volante autorităţile locale vor identifica locaţiile optime în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii.

 

Va fi interzisă prezenţa comercianţilor intermediari

Proiectul de lege mai prevede că în spaţiile identificate vor funcţiona pieţe volante pentru comercializarea produselor de către asociaţiile de producători şi de producătorii agricoli individuali, fiind interzisă prezenţa comercianţilor intermediari.

În cazul pieţelor volante, administratorul acesteia asigură echipamentul comercial mobil, amplasarea acestuia şi mobilerul specific în condiţiile respectării dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din H.G. nr. 348/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Ma depate, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va identifica sursele de finanţare din Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 în perioada de tranziţie 2022 – 2023 pentru achiziţionarea de unităţi mobile în scopul vânzării produselor agricole şi alimentare în sistem individual şi în sistem asociativ.

”În termen de 30 de zile de la înfiinţare unităţile mobile pentru vânzarea produselor agricole şi alimentare vor fi autorizate prin ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Condiţiile de autorizare a pieţelor volante,se vor aproba prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Desfăşurarea operaţiunilor comerciale în structuri de vânzare cu sediu temporar în zone publice se face doar în baza autorizaţiei autorităţii administraţiei publice locale”, mai prevede proiectul.

Ce tarife ar urma să plătească producătorii

Noua legislație ar urma să stabilească și tarife care nu vor depăși 100 de lei pe zi, pentru producătorii care vor vinde în piețele volante. Sumele vor fi stabilite de administratorul pieţei care hotărăște tarifele maximale pentru serviciile prestate.

Tariful perceput producătorului pentru o zi de vânzare în piaţa volantă variază între 50 – 100 de lei pe zi, în funcţie de suprafaţă necesară. Atribuirea de locuri de vânzare producătorilor agricoli şi comercianţilor produselor de uz gospodăresc se face de către administratorul pieţei volante în ordinea solicitărilor şi în limita locurilor de vânzare existente în sectorul din piaţă destinat desfacerii acestor produse.

 

”În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi autorităţile locale vor identifica spaţiile necesare pentru organizarea şi funcţionarea pieţelor, destinate comercializării produselor agricole şi alimentare şi/sau tradiţionale, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare”, se mai precizează în document.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/235278/samsarii-interzisi-lege-noua-pentru-pietele-unde-vor-vinde-numai-fermierii/

Locuinţele au devenit mai puţin accesibile în Bucureşti în acest an, faţă de 2021: un român are nevoie de 10 ani (122 de salarii medii) pentru a cumpăra un apartament nou de 50 de mp în Capitală

 

Locuinţele au devenit mai puţin accesibile în Bucureşti în acest an, faţă de 2021, pe măsură ce creşterea preţurilor a devansat creşterea salariilor, în medie un român având nevoie de 10 ani (122 de salarii medii) pentru a cumpăra un apartament nou de 50 de mp utili în Capitală, faţă de aproximativ 8,6 ani (104 salarii medii) în ianuarie 2021, arată o analiză realizată de agenţia Blitz Imobiliare.

Raportat la salariul mediu din Capitală, durata se reduce la aproape 7 ani.

Preţurile la apartamentele noi din Bucureşti au crescut în ultimul an cu aproximativ 19%, în timp ce salariul mediu a crescut la nivelul întregii economii cu doar 15,55%. 

Practic, preţul mediu pentru apartamente vechi de vânzare din Bucureşti a fost la 1.601 euro/mp, respectiv 1.963 euro/mp la locuinţele noi (sursa imobiliare.ro), în timp ce salariul mediu net pe luna iunie 2022 a fost de 3.977 de lei (sau aprox. 804 Euro), potrivit Institutului Naţional de Statică. 

Comparativ, în luna ianuarie 2021 salariul mediu era mai mic (696 euro), dar şi preţurile la apartamente erau mai mici (1.451 Euro pe mp – apartamente noi şi 1.359 de euro pe mp – apartamente vechi).

În 2008, în plin boom imobiliar, erau ne­cesare nu mai puţin de 393 de salarii medii pe economie pentru achi­ziţionarea unui apar­tament nou în Bucureşti sau o perioadă de muncă de aproape 33 de ani.

Analiza a folosit formula de calcul: preţ pe metru pătrat x suprafaţa utilă â cost achiziţie apartament / salariu mediu â număr salarii medii necesare / 12 â număr ani necesari 

Un alt indicator analizat de Blitz Imobiliare este cel de accesibilitate a locuinţelor. Acesta se calculează ca raport dintre preţul locuinţei/mp raportat la salariul mediu pe economie, dintr-o perioadă anume.

 Un rezultat cât mai apropiat de 1 arată ca piata imobiliara este “mai accesibilă”, comparativ cu un rezultat supraunitar, care arată faptul că imobilele sunt din ce în ce mai “inaccesibile”, cu cât acest raport este mai mare.

Indicele de accesibilitate a locuinţelor pe 2021 este de 1,4.

 

Din 2005 până în 2008, indicele de accesibilitate a locuinţelor a început sa crească constant, an de an, odată cu instalarea crizei financiare, iar locuinţele au devenit tot “mai puţin accesibile”. În 2008, anul crizei financiare şi imobiliare, indicele de accesibilitate a atins un maxim de 5,3, după care în 2009 a fost de 3,9 şi a început sa scadă până a ajuns, din nou, la 1,9 în 2016 şi 2017.

Cel mai mic nivel a fost înregistrat în 2002, când indicele de accesibilitate a avut un nivel de 1,1. Altfel spus, in acel an, românii şi-au putut cumpăra mai lesne proprietăţi, întrucât venitul mediu era cu mult peste valoarea pieţei imobiliare pe metru pătrat. 

În 2022, în Bucureşti, apartamentele noi au un indice de 2,4, iar cele vechi de 1,9.

La nivel national, cele mai accesibile apartamente se află în Craiova, Braşov şi Bucureşti, iar cele mai inaccesibile la Cluj şi Iaşi.  Calculul a inclus preţul mediu pe oraş şi venitul mediu net pe oraş (şi nu mediu naţional), folosind baza de date numbeo.com

Am folosit datele statistice agregate de site-ul numbeo care conţine statistici referitor la costul vieţii în diferite oraşe ale lumii. Preţul pe mp folosit este preţul pe mp a unei locuinţe situate în afara zonei de centru al oraşului, iar la calculul numărului de ani s-a luat suprafaţa unui apartament de 2 camere de 50 mp utili. 

Potrivit consultanţilor agenţiei, locuinţele din România sunt rezonabil de accesibile şi necesită mai puţini ani de muncă pentru achiziţionarea lor. Efortul necesar a scăzut în ultimii 30 de ani, de la 33 de ani necesari la 7-10 ani în medie în prezent.

Se pot observa, de asemenea, importante diferenţe regionale, locuinţele fiind mult mai accesibile în zonele de Sud, şi cele mai scumpe în Nord (Cluj), dar şi Constanţa, dar şi Iaşi. 

Totodată, oportunităţile reale de investiţii în imobiliare sunt în zonele cu terenuri şi locuinţe mai ieftine, în care indicele de accesibilitate tinde spre 1,5 – 1,7.

 

Sursa:

https://www.zf.ro/constructii-imobiliare/locuintele-au-devenit-mai-putin-accesibile-in-bucuresti-in-acest-an-21191230

Preşedintele BCE vine cu previziuni pesimiste pentru economia europeană: Ritmul activităţilor economice în zona euro va scădea în următoarea perioadă pe fondul inflaţiei şi al incertitudinii internaţionale

Ritmul activităţilor economice în zona euro va scădea în următoarea perioadă, pe fondul inflaţiei şi al incertitudinii internaţionale, anunţă Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), semnalând noi acţiuni de majorare a dobânzii de referinţă.

"Economia zonei euro a crescut cu 0,8% în trimestrul al doilea din 2022, în principal datorită consumului puternic pentru servicii, în contextul redeschiderii economiei. Economiile cu sectoare ale turismului mari au beneficiat în mod special de această situaţie, în contextul în care oamenii au călătorit mai mult în cursul verii. Piaţa muncii încă solidă a continuat, de asemenea, să susţină activităţile economice", a afirmat Christine Lagarde în cursul audierii în Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare a Parlamentului European, conform stenogramei declaraţiilor, postată pe site-ul BCE şi vizualizată de agenţia MEDIAFAX.

"Cu toate acestea, ne aşteptăm ca activităţile economice să încetinească substanţial în următoarele trimestre. Există patru motive principale: în primul rând, inflaţia afectează consumul şi producţia, iar aceste tendinţe sunt consolidate de perturbările în aprovizionarea cu gaz. În al doilea rând, cererea puternică pentru servicii apărută prin redeschiderea economiilor îşi pierde forţa. În al treilea rând, slăbirea cererii la nivel mondial, în contextul unor politici monetare mai stricte în multe economii majore, precum şi înrăutăţirea situaţiei comerciale vor avea ca efect mai puţină susţinere pentru economia zonei euro. În al patrulea rând, incertitudinea rămâne ridicată, lucru reflectat în erodarea încrederii cetăţenilor şi companiilor", a precizat Christine Lagarde.

"Aceste evoluţii au condus la o revizuire în scădere a celor mai recente proiecţii de creştere economică făcute de personalul nostru pentru restul anului şi pentru anul 2023. Personalul nostru aşteaptă acum ca economia să aibă o creştere de 3,1% în 2022, de 0,9% în 2023 şi de 1,9% în 2024", a subliniat Lagarde, notând că inflaţia în zona euro a atins în august nivelul de 9,1%, iar media pe anul 2022 ar urma să fie de 8,1%, scăzând însă la 5,5% în 2023 şi la 2,3% în 2024.

Preşedintele BCE a semnalat că Banca Centrală Europeană intenţionează să majoreze dobânzile de referinţă în următoarele sesiuni, "pentru a reduce presiunile pe cerere şi a contracara riscurile unor presiuni inflaţioniste persistente".

 

Sursa:

https://www.zf.ro/eveniment/presedintele-bce-vine-previziuni-pesimiste-economia-europeana-ritmul-21192122

 

 

 

Ministerul Educației va crește sumele pentru transportul elevilor școlarizați în altă localitate, anunță europarlamentarul român Dan Motreanu.

 

Reprezentantul PNL anunță cele 7 propuneri de îmbunătățire a proiectului privind plata transportului elevilor școlarizați în altă localitate decât cea de domiciliu au fost agreate. Aceste propuneri au fost comunicate de către ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu:
– Creșterea de 4 ori a sumei acordate pentru transportul elevilor școlarizați în altă localitate decât cea de domiciliu. Se asigură o sumă forfetară lunară de 60 de lei/lună pentru distanţa de până la 3 km, iar pentru distanţele ce depăşesc 3 km, suma de 60 lei/lună se suplimentează cu 6 lei/lună pentru fiecare kilometru;
– Suma forfetară poate fi majorată cu până la 100%, în cazul în care costul transportului este mai mare. Suma acordată nu poate depăși contravaloarea documentelor de transport;
– Dacă suma forfetară lunară majorată cu 100% nu acoperă cheltuielile lunare de transport, diferența poate fi decontată din bugetele consiliilor județene;
– Cuantumul minim va putea fi stabilit prin hotarâre a Guvernului;
– Asigurarea cadrului legal care să permită autorităților locale să susțină transportul școlar specializat;
– Alocația forfetară este neimpozabilă și nu va fi luată în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obținerea bursei de studiu și/sau bursei de ajutor social;
– Elevilor care sunt cazaţi la internat sau în gazdă în localitatea unde studiază li se asigură decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care studiază și localitatea de domiciliu, atât pentru contravaloarea a 4 călătorii dus-întors/lună, cât și pentru contravaloarea unei călătorii dus-întors efectuate în perioada fiecărei sărbători legale.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/235837/dan-motreanu-cresc-sumele-pentru-transportul-elevilor-scolarizati-in-alta-localitate/

 

România respinge propunerea de reducere a efectivelor de animale și cere reanalizarea pragului de 150 UVM pentru fermele zootehnice în vederea reducerii emisiilor de metan și de amoniac, a susținut la Bruxelles ministrul Agriculturii, Petre Daea.

 

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, participă în perioada 26-27 septembrie la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, care are loc la Bruxelles. În cadrul ședințelor de lucru de astăzi, mininistrul agriculturii românești a luat poziție cu privire la introducerea unui prag de 150 UVM pentru fermele de animale, în vederea reducerii emisiilor de metan și amoniac.

”România are mari rezerve privind introducerea bovinelor și reducerea drastică a unui prag atât de scăzut la 150 UVM-uri pentru fermele de animale, în vederea reducerii emisiilor de metan și amoniac”, a declarat Petre Daea când a luat cuvântul pe acest subiect.

În numele României, Daea a apreciat că ”nu s-a ținut seama de specificitatea fermelor ecologice tradiționale de tip extensiv, precum și de tipul de agricultură specific. În România, încărcătura de animale pe unitatea de suprafață este sub media europeană, prin urmare emisiile sunt scăzute. Propunerea de reducere a emisiilor industriale va impune poveri financiare și administrative, determinând scăderea numărului de animale din țările membre, implicit scăderea ofertei pe piață, care va fi compensată de țările terțe care nu au aceste standarde de mediu. Revizuirea directivei va efectua va afecta profund toate fermele și mod deosebit fermele mici și mijlocii”, a declarat ministrul Daea.

 

Reprezentantul român a încheiat într-o notă fermă, exprimând opoziția României cu privire la reducerea propusă pentru sectorul zootehnic. ”Costurile impuse determinate de revizuire a directivei sunt mult mai ridicate și mai complexe decât cele prezentate, ceea ce ar însemna surse suplimentare de finanțare pentru a susține fermierii în vederea realizării acestui obiectiv. Deci, România nu este de acord cu o reducere atât de drastică și consideră că este necesară reanalizarea a pragului”, a încheiat Daea.

Conform unei comunicări oficiale, în marja Consiliului, ministrul Petre Daea va avea o întâlnire bilaterală cu Janusz Wojciechowski, comisar european pentru agricultură, în cadrul căreia vor fi discutate teme de interes major pentru fermieri.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/235957/daea-la-bruxelles-romania-nu-este-de-acord-sa-reducem-numarul-de-vaci-pentru-a-micsora-emisiile/

 

 

 

Prețurile cerealelor au crescut săptămâna trecută la cel mai ridicat nivel din ultimele două luni pe fondul scepticismului traderilor și analiștilor privind menținerea acordului pentru exportul de cereale din Ucraina. În această seară este așteptată publicarea unui nou raport USDA care poate schimba complet perspectivele de pe piața cerelelor.

 

Prețurile cerealelor au început luni sesiunea de piață în ușoară scăadere după ce ministrul francez al transporturilor a anunțat că va semna un acord cu România pentru a stimula exporturile de cereale ucrainene către țările în curs de dezvoltare.

Scăderea prețurilor la grâu a fost plafonată înainte de publicarea de către Departamentul Agriculturii SUA a noilor date privind aprovizionarea globală cu cereale (raportul USDA) care urmează să fie publicate în această seară. Cotațiile grâului de pe piața futures au crescut cu aproximativ 20 de euro pe tonă săptămâna trecută, marcând cel mai înalt nivel de la începutul lunii iulie – cu alte cuvinte, timp de două luni bune.

Vineri (9 septembrie), contractul de grâu cu livrare în luna decembrie s-a închis pe piața europeană futures la 338 de euro pe tonă, ceea ce este cu 11 euro mai mult decât în ​​ziua precedentă și cu aproape 20 de euro mai mult decât în săptămâna anterioară.
Pentru contractele cu livrare în martie contractele s-au încheiat la 336 de euro pe tonă.

Pe piața futures din Chicago, contractul de grâu din față a crescut cu 40 de cenți vineri, până la 840 de cenți per bușel.

La piața angro și portul de export din Hamburg, grâul a fost cotat vineri la 346 de euro pe tonă – cu 5 euro mai mult decât cu o săptămână mai devreme. Pentru date ulterioare s-au oferit chiar și 352 de euro.

 

Vineri, furnizorii din Hamburg au primit 296 euro pe tonă pentru orz furajer – adică 4 euro pe tonă cu mai puțin de o săptămână mai devreme. Prețurile pentru pâine de secară în Hamburg au fost vineri de 305 de euro pe tonă și, prin urmare, la fel de mari ca acum o săptămână.

Exportul de cereale din Ucraina: nave noi către Turcia și Spania

Exporturile de cereale ale Ucrainei au scăzut de la începutul războiului, deoarece porturile de la Marea Neagră, principala rută de transport maritim, au fost închise, ceea ce a condus la creșterea prețurilor la cereale la nivel mondial și a stârnit teama de penurie în Africa și Orientul Mijlociu. România, al doilea cel mai mare exportator de grâu către ţări non-UE după Franţa şi cel mai mare exportator de porumb al UE, oferă una dintre rutele alternative de export de cereale ucrainene.

Potrivit datelor Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, de la începutul anului 2022/23 (1 iulie) până pe 9 septembrie, Ucraina a exportat 5,291 milioane de tone de cereale și leguminoase, din care 993.000 de tone până în prezent în septembrie, conform datelor Ministerul Politicii Agricole. În același timp, anul trecut, exportul a fost de 10,29 milioane de tone, inclusiv 1,666 milioane de tone în septembrie.

Exporturile totale până în prezent includ 1,651 milioane tone de grâu (5,922 milioane tone în 2021/22), 447 mii tone orz (2,992 milioane tone), 3,174 milioane tone porumb (1,338 milioane tone).

Începând cu 6 septembrie, autorizațiile pentru trecerea a peste 200 de nave (intrarea și ieșirea) fuseseră deja emise în cadrul „inițiativei cerealelor ”, relatează Interfax-Ucraina, citând date ONU. Pe 6 septembrie, Centrul Comun de Coordonare (JCC) a dat permisiunea ca încă 5 nave să părăsească porturile.

 

Navele Dignity (8,2 mii de tone de semințe de floarea soarelui), Eliana (5,2 mii de tone de ulei de floarea soarelui) și Kaptan Cevdet (2,472 mii de tone de boabe de soia) vor naviga către Turcia. Seaguardian va livra 62,266 mii tone de orz, grâu, floarea soarelui și semințe în Spania, iar Super Henry va livra 51,4 mii tone de grâu în Kenya, potrivit datelor ONU.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/234530/pretul-cerealelor-crestere-puternica-inainte-de-noul-raport-usda/

 

 

Fermierii și firmele mici și mijlocii (IMM) au la dispoziție începând de luni o platformă dedicată prin care vor putea accesa noi finanțări, sub formă de credite bancare cu garanții de stat și dobânzi subvenționate. Schemele de ajutor de stat pentru IMM-uri, cu o valoare de 4 miliarde de euro, coordonate de Ministerul Finanțelor, sunt în vigoare după ce vineri au primit aprobarea Comisiei Europene. Programele se derulează prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), Fondul Român de Contragarantare (FRC) și Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

 

Ministerul Finanțelor a anunțat printr-un comunicat că începând de astăzi – luni, 12 septembrie, antreprenorii sunt invitați să se înscrie pe platforma www.imminvest.ro, pentru a accesa fondurile puse la dispoziție prin intermediul Programului IMM Invest Plus, utilizând oricare din componentele sale: IMM Invest România, AGRO IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation şi Rural Invest. Ajutoarele de stat vor fi acordate sub forma de garanții pentru împrumuturi și granturi ce vor acoperi comisionul de risc, precum și comisionul de administrare pe toată durata de valabilitate a garanției acordate, iar dobânzile aferente creditelor vor fi subvenționate pe o perioadă de până la 12 luni.

Plafon de garantare de 17,75 miliarde de lei

 

Prin schema de ajutor de stat pusă la dispoziție de către Ministerul Finanțelor și operaționalizată prin FNGCIMM, FRC și FGRC, plafonul de garantare al programului a fost majorat cu peste 10 miliarde de lei, la 17,75 miliarde de lei, iar schema de ajutor de stat sub formă de granturi depășește 1,9 miliarde lei.

Conform prevederilor Cadrului temporar pentru acordarea ajutoarelor de stat, schema de ajutor de stat poate fi accesată până la data de 31 decembrie 2022 și oferă accesul la finanțări de maxim 10 milioane lei pentru proiectele de investiții/beneficiar și de maximum 5 milioane pentru capital de lucru. Procentul de garantare poate atinge până la 90% din valoarea împrumutului. Durata maximă a finanțărilor va fi de 72 de luni pentru creditele de investiții și de 36 luni pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru.

Granturi pentru fermierii care accesează împrumuturi

 

Beneficiarii pot  accesa și granturi care pot ajunge până la 500.000 euro/întreprindere/Unitate Administrativ Teritorială (UAT), cu excepția domeniului producției primare de produse agricole, unde beneficiarii pot primi până la 62.000 euro/întreprindere sau de 75.000 euro pentru beneficiarii din domeniul acvaculturii și pescuitului.

„Aprobarea Comisiei Europene se traduce simplu: încă 4 miliarde de euro pentru economia românească! Lansarea noului program IMM Invest Plus va contribui la dezvoltarea economiei românești, prin atragerea de capital cu cele mai mici costuri de finanțare de pe piață, pentru un număr estimat de beneficiari de aproape 25.000. Această schemă de ajutor de stat va permite păstrarea locurilor de muncă, va asigura viabilitatea și va contribui la dezvoltarea activității IMM-urilor și a întreprinderilor beneficiare cu capitalizare de piață medie. Sprijinim mediul privat și vom continua să facem acest lucru, așa cum ne-am angajat de la bun început, IMM-urile fiind unul dintre principalii piloni ai dezvoltării economice”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Componenta AGRO IMM Invest este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii, din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar.

Programul Rural Invest este destinat în primul rând fermierilor. Astfel, beneficiarii eligibili în cadrul acestui program de sprijin sunt:

  • operatori economici
  • fermieri
  • asociaţii agricole
  • persoane fizice autorizate
  • întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în alte domenii decât cel al agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi industriei alimentare şi care au realizat investiţii în baza proiectelor de finanţare din fonduri europene alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Așa cum Alina Toma, directorul General al Fondului de Garantare a creditului Rural (FGCR), a estimat săptămâna trecută pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, Comisia Europeană a aprobat vineri, 9 septembrie, granturile pentru fermierii care accesează credite garantate de stat prin Programul AGRO IMM INVEST. Producătorii vor primi sume majorate sub formă de grant, în cuantum de 62.000 euro/întreprindere față de 35.000 euro cât era prevăzut inițial. În plus, printre sectoarele care vor beneficia de granturi au fost introduse și pescuitul și acvacultura, care pot primi 75.000 euro.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/234541/ministerul-finantelor-anunta-startul-unor-noi-finantari-pentru-fermieri/

 

Directoarea FGCR a anunțat care sunt pașii care urmează să fie făcuți, de la aprobarea schemelor de ajutor de stat de către Comisie, până la implementarea efectivă a programelor. ”Am primit informarea că s-au aprobat de către Comisia Europeană schema de ajutor. Următorii pași sunt să fie elaborate ordinele de implementare a schemei și convențiile de garantare. Ordinul aferent componentei Rural Invest cred că undeva luni (12 septembrie n.r) va apărea în Monitorul Oficial. Luni, cel târziu marți. Ulterior vom semna convențiile cu băncile și este funcțional programul. Contractele de garantare și acordurile de finanțare aferente granturilor trebuie semnate până la 31 decembrie 2022, conform cadrului temporar în vigoare. Dacă între timp Comisia va stabili altceva, adică prelungirea acestuia, și statul român va lua măsurile corespunzătoare”, a precizat Alina Toma pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, vineri, 9 septembrie.

 

 

Creșteri majore în ultimul an pentru alimentele de bază. Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunțat că în ultimul an, alimentele care s-au scumpit cel mai mult au fost cartofii, uleiul comestibil dar și făina.

 

”Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) este 11,0%”, a informat INS printr-un comunicat remis luni, 12 septembrie.

Conform sursei citate, în topul scumpirilor se află o serie de alimente, care au înregistrat cele mai mari creșteri de preț. Este vorba despre: cartofi cu o majorare de preţ de 54,34%, uleiul de floarea-soarelui cu o creștere de 49,68% şi făina cu 34,28%.

Majorări în ultimul an au suportat și alte produse folosite în coșul de bază al cumpărătorului cum ar fi carnea de pasăre care a crescut cu 17%, carnea de bovine cu 14% și carnea de porc cu 13%

Lactatele – mai scumpe cu 15 la sută. Brânza telemea: preț cu 19 la sută mai mare

 

Și lactatele au suportat creșteri de preț în ultimul an, conform datelor INS. În cazul laptelui de vacă este vorba despre o majorare cu 15%, al brânzei telemea de 19% și al untului de 23%

În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ s-au aflat şi combustibilii, cu un avans al preţurilor de 31,48% în august 2022 faţă de august 2021, şi energia termică – plus 22,98%.

Fructele proaspete – mai ieftine de la o lună la alta 

În ciuda scumpirilor majore există și produse care s-au ieftinit, comparația de data aceasta fiind între lunile iulie și august. Astfel, luna trecută produsele alimentare care s-au ieftinit sunt fructele proaspete care au costat mai puțin cu 1,32%, alte legume şi conserve de legume cu 1,18% şi mălaiul cu 0,02%. De asemenea, datele INS arată că tarifele la combustibili au fost mai mici cu 2,28%, la servicii de telefonie cu 0,9%, la transportul rutier cu 0,15% şi la abonamentele de televiziune cu 0,06%.

 

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,32% în luna august a acestui an, de la 14,96% în iulie, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au urcat cu 18,22%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 15,98%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,26%, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

 

Sursa:

https://agrointel.ro/234511/ins-cartofii-s-au-scumpit-cu-54-uleiul-cu-aproape-50-iar-faina-cu-34/

 

Ministerul Agriculturii a publicat, în dezbatere, pe site-ul oficial, proiectul de hotărâre de Guvern care stabilește cuantumul pe hectar pentru plățile directe pe suprafață cuvenite fermierilor pentru anul de cerere 2022.

Potrivit proiectului de act normativ, "se aprobă cuantumul per hectar al plăţilor directe pe suprafaţă care se acordă pentru anul de cerere 2022, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre."

cuantum ha 2022_b

Cuantumul pe hectar scheme de plată suprafață anul 2022:

Schema de plată unică pe suprafață, SAPS - 96,2796 euro/ha
Plata redistributivă
primul interval 1-5 ha inclusiv 5 euro/ha
al doilea interval peste 5 ha până la 30 ha, inclusiv - 48,7184 euro/ha
Plata pentru înverzire - 58,5308 euro/ha
Plata pentru tinerii fermieri - 48,1398 euro/ha
Plata pentru tinerii fermieri se calculează în funcție de cuantumul pe hectar al schemei de plată unică pe suprafață și poate fi majorat.
Cuantumul pe ha se majorează/diminuează în funcție de plafonul financiar alocat, pe baza suprafețelor determinate.

"Plăţile directe care fac obiectul prezentei hotărâri, ca mecanisme de susţinere a veniturilor producătorilor agricoli, sunt:
a) schema de plată unică pe suprafaţă;
b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, denumită în continuare plata pentru înverzire;
d) plata pentru tinerii fermieri;

Art. 2. Intervalele de suprafață pentru care se acordă plata redistributivă pentru anul de cerere 2022 sunt următoarele:
a) primul interval: între 1 ha şi 5 ha inclusiv;
b) al doilea interval: peste 5 ha şi până la 30 ha inclusiv.

Cuantumul per hectar al plăţii pentru tinerii fermieri nu depăşeşte 50% din cuantumul per hectar al schemei de plată unică pe suprafaţă."

Proiectul HG anunță că plata avansului APIA va începe la data de 16 octombrie 2022, iar plata finală la data de 1 decembrie 2022. 

"Art. 5. Începând cu data de 16 octombrie 2022, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe prevăzute la art. 1, cu încadrarea în procentul de maximum 70%, prevăzut la art. 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1352 al Comisiei din 3 august 2022 de derogare, pentru anul 2022, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale.

Art. 6. Începând cu data de 1 decembrie 2022, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul alocat fiecărei plăţi prevăzute la art. 1 şi sumele calculate şi acordate începând cu data de 16 octombrie 2022 ca plăţi în avans.

Art. 7. Plăţile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anii 2022 şi 2023.

Art. 8. Plăţile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2022 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.

Art. 9. Plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 41/2022, se acordă în limita plafonului alocat României pentru anul 2022 prevăzut în anexa nr. II la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, cu modificările ulterioare."

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/hotarare-madr-cuantum-pe-hectar-subventii-apia-2022

Pagina 1 din 226
Go to top